Preoții din cele
cinci protopopiate ale județului Sibiu au participat vineri, 8 iunie, la ultima
conferință preoțească de primăvară din acest an din Arhiepiscopia Sibiului.
Preoții și toți participanții au ascultat prelegerea președintelui Academiei
Române și rector al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, prof. univ.
dr. Ioan Aurel Pop.
Aula „Mitropolit Ioan Mețianu” a Facultății
de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna” din Sibiu a fost plină la
conferința susținută de președintele Academiei Române. Alături de preoții din
cele cinci protopopiate din județul Sibiu (Sibiu, Mediaș, Avrig, Agnita și
Săliște) au participat la evenimentul academic mai multe cadre didactice de la
Facultatea de Teologie din Sibiu, dar și de la alte facultăți din cadrul
Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, reprezentanți ai instituțiilor de
cultură din oraș, studenți și numeroși oaspeți.
Conferința preoțească a fost prezidată de
Înaltpreasfințitul Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul
Ardealului. Alături de ierarh și de oaspetele de la Cluj-Napoca s-au aflat
rectorul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, prof. univ. dr. Ioan Bondrea,
decanul Facultății de Teologie din Sibiu, pr. prof. univ. dr. Nicolae Chifăr,
prodecanul instituției, pr. prof. univ. dr. Aurel Pavel și consilierul cultural
eparhial, pr. lect. univ. dr. Emanuel Tăvală.
„Vreau să-i mulțumesc din tot sufletul invitatului nostru de onoare,
domnul președinte al Academiei Române, prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop. Trebuie
să-l prezentăm așa cum îl cunoaștem noi și așa cum știm că a fost dintru
început: un om atât de apropiat Bisericii, crescut în Biserică, devotat
Bisericii și neamului, sprijinitor al tuturor acțiunilor noastre și amintim
acel deziderat de a redobândi ceva de la moștenirea Gojdu, iar domnul președinte
al Academiei Române a fost printre fondatorii acestei inițiative de a
redeschide fundația Gojdu, împreună cu părintele Aurel Pavel”, a spus ierarhul la începutul conferinței.
Un mesaj de bun-venit a venit și din partea
rectorului universității sibiene.
„Mă bucur că domnul
rector Ioan Aurel Pop este aici și oare unde putea, în acest an aniversar să
fie președintele Academiei Române în Sibiu dacă nu în Universitatea «Lucian
Blaga», în Facultatea de Teologie, o facultate reprezentativă a universității,
discutând astăzi despre unitate prin credință și neam, dar mai ales discutând
despre adevărurile istorice”, a spus rectorul Ioan Bondrea.
Stâlpii identității: credința și
limba
Prelegerea prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop
s-a intitulat „Contribuția Bisericii la promovarea conștiinței naționale a
poporului român și la făurirea statului unitar modern”. Președintele Academiei
Române a evidențiat în cuvântul său principalele elemente de cultură, limbă și
credință care i-au ținut pe români uniți de-a lungul secolelor și care au
contribuit la realizarea unirii într-un singur stat.
„Cine zice că unirea s-a făcut pripit și
târziu pentru că n-am avut coeziune fie nu știe ce zice, din ignoranță, fie
știe bine ce zice și vrea să ne atragă pe căi rătăcite sau să ne defăimeze.
Românii din Evul Mediu nu pot fi acuzați că au trăit după rânduieli care nu
existau în Evul Mediu. În Evul Mediu nu există nici libertate, nici egalitate,
nici fraternitate, nici democrație, nici liberalism, nici individualism. În
Evul Mediu oamenii se ghidau după cu totul alte principii și în funcție de
aceste principii trebuie să-i judecăm pe oameni, iar aceste principii sunt
egale ale unor noțiuni fundamental morale. Oamenii Evului Mediu se ghidau după
credință, după ierarhie, după supunere, după onoare, după privilegiu,
neîncăpând în mintea lor ideea de egalitate. Ideea de egalitate este o cucerire
a lumii moderne și atunci este evident că între aceste componente credința a
jucat un rol fundamental. (…) Dacă ar fi să stabilim împreună care sunt stâlpii
identității noastre, ei trebuie să fie la fel cam la fiecare națiune, dar
uneori există diferențe de ierarhizare. De pildă, poporul evreu nu se adună
prin limbă în primul rând, ci prin credință. Evreii sunt vorbitori de mai multe
limbi, sunt unii care nu știu limba oficială din statul Israel, care înseamnă o
reînviere modernă a limbii ebraice și totuși se consideră o națiune. La noi,
cred că alături de credință, limba a fost factorul fundamental. (…) Forța de
coeziune a credinței ne-a așezat împreună și cea mai mare primejdie care s-a
ivit la finalul Evului Mediu a fost momentul Reformei protestante, care aici,
la Sibiu, a avut ecou prin comunitatea sașilor, Sibiul fiind «Hauptstadt»,
«Hauptstuhle», principalul scaun și principalul oraș, administrativ vorbind.
(…) Termenul etnic «valah» are și componentă religioasă, pentru că în loc să ne
zică uneori «schismatici» sau altfel, ne ziceau «valahi» și prin aceasta
înțelegeau creștini răsăriteni, pentru că eram singurul popor din această zonă
care eram de credință a Răsăritului. Această credință ne-a ținut uniți împreună
și când Nicolae Iorga a venit la sfârșitul secolului al XIX-lea pentru prima
oară în Transilvania a observat taina aceasta cea mare a supraviețuirii
noastre, care după el avea două elemente de bază: Biserica și satul. Și-a
intitulat cartea «Sate și preoți în Ardeal» și a explicat celor din vechiul
Regat că prin sat și prin Biserica ținută de preoți care erau și învățătorii
poporului am reușit să păstrăm credința. Păstrându-ne credința, ne-am păstrat
și naționalitatea”, a spus Ioan Aurel Pop.
În ultima parte a conferinței preoțești s-a
prezentat cartea invitatului, volum intitulat „Istoria, Adevărul și Miturile”
și ajuns la a treia ediție. Prezentarea cărții a fost făcută de pr. prof. univ.
dr. Nicolae Chifăr care i-a mulțumit rectorului Ioan Aurel Pop pentru efortul
de a veni la Sibiu și a vorbi preoților în cadrul conferinței preoțești.
Preoții și ceilalți participanți au avut posibilitatea să achiziționeze această
lucrare precum și alte cărți ale președintelui Academiei Române și să primească
autografe. Nu în ultimul rând, invitatul a răspuns la mai multe întrebări
venite din partea preoților, legate de unitatea de credință și de limbă a
românilor din jurul Carpaților.
Ștefan Mărculeț
