Teodor Baconschi
La sfârșitul lui 2017,
omenirea a ajuns să numere 7,6 miliarde de persoane. Țin minte, vag, cât m-a
surprins, acum numai câțiva ani, depășirea pragului de 7! Dincolo de
surprizele, ca și de amneziile noastre (datorate vieții de rutină cotidiană),
faptul e aici: specia umană crește într-un ritm nemaivăzut! În 2050, vom fi
peste 10 miliarde... Între timp, multe probleme endemice de tip social,
alimentar sau medical vor fi aproape rezolvate, grație evoluțiilor
spectaculoase din sfera științei și a tehnologiei. Alte probleme – precum
accesul tot mai limitat la surse de apă potabilă – le vor lua locul, sporind
riscurile de conflict. Putem crede că viitorul apropiat nu ne preivește direct,
însă nu putem spune că, sondând următoarele decenii, când sunt toate șansele să
lăsăm locul altor generații, ne-am eliberat de orice responsabilitate morală:
dimpotrivă! Ceea ce urmează va reprezenta deopotrivă decorul istoric și
patrimoniul pe care le vom lăsa moștenire nu doar unei umanități abstracte, ci
chiar copiilor și nepoților noștri.
Din ce în ce mai des și mai
mult putem anticipa chipul pe care-l va lua viitorul acesta apropiat, cel puțin
din punct de vedere științific și tehnologic: era transportului pe bază de
energie fosilă (hidrocarburi) va face treptat loc mașinilor electrice. Toată
planeta va fi conectată la internet. Vom intra în era computerelor cuantice.
Medicina va face progresele spectaculoase, de la manipularea celulor stem, până
la chirurghia robotică și producerea de organe artificiale, cu ajutorul
imprimantelor 3D. O primă colonie temporară își va găsi locul pe Marte, iar
călătoriile spre Lună vor deveni „accesibile” celor cu venituri un pic peste
medie. Mai mult: deși unele dintre predicțiile făcute vor avea o direcție și un
calendar diferite, e la fel de posibil să apară mutații și evoluții la care –
acum – nici nu ne putem gândi.
Una dintre întrebările care
ne vin în minte în acest context „profetic” e însă legată de formula coabitării
interumane: pe ce temei vom putea asigura pacea, evitând noi catastrofe
provocate de om? Pe acest plan, răspunsurile sunt ceva mai complicate decât
ne-am aștepta. E sigur, de pildă, că factorul demografic va remodela peisajul
geopolitic. Peste numai câteva decenii, China, India și Africa vor găzdui peste
jumătate din populația globală. Ele vor deveni ipso facto principalele
piețe. Încet, încet, economiile lor se vor occidentaliza (cu ajutorul
transferului de tehnologie, care a început deja să le accelereze dezvoltarea).
Nu exagerăm, dacă ne imaginăm că aceste foste spații „exotice” (în raport cu
logica etnocentrică a Occidentului) vor reprezenta cele mai puternice economii
ale lumii. Ceea ce ne duce implicit la concluzia că rolul primordial al
civilizației euro-americane, de matrice iudeo-creștină, se va reduce
proporțional.
Occidentul va pieri sau va
supraviețui numai dacă globalizarea pe care a inspirat-o dinamica sa istorică
va continua să prevaleze. Adică numai dacă proiecția planetară a valorilor
„noastre” nu va fi stopată de imense state deja dezvoltate, care ne-au preluat
tehnologiile, dar nu și principiile organizatorice de sorginte creștină:
personalismul, cultura libertății, umanismul democratic. Valorile Asiei sunt
diferite, predominant colectiviste, pragmatice, lipsite de finalismul
eshatologic al dinamicii istorice occidentale. Altfel spus, dacă Occidentul nu-și
va depăși ura de sine (ca atitudine nihilistă față de propriul trecut și față
de tradiția spirituală de origine evanghelică), el are prea puține energii
argumentative pentru a-și salvgarda stilul de viață consacrat. Dacă fenomenul
globalizării va implica un proces de occidentalizare stopat prin contraponderea
unor valori străine de succesul nostru istoric bimilenar, e de presupus că vom
fi periferici sau poate chiar irelevanți. Veți spune, la o adică: și ce ne pasă
nouă, românilor? Ne pasă, pentru că am devenit o parte a Occidentului în sens
strategic și civilizațional! Iată de ce o parte (desigur modestă) a răspunsului
la întrebările schițate în acest text trebuie să vină și din sânul elitelor
intelectuale românești...
