Motto

„Ziarul nostru a făcut totdeauna, dela întemeere până astăzi, şi va face şi în viitor politică de apropiere, de înţelegere, de aplanare a divergenţelor [...] Întemeetorul ziarului nostru, Marele Şaguna, ne-a îndemnat şi ne-a impus să facem politica aceasta, singură corespunzătoare puterilor noastre”

marți, 13 septembrie 2016

T eo l o g i e ş i s p i r i t u a l i t a t e o r t o d o xă


Editura Humanitas îl găzduieşte în acest an 2016 pe Teodor Baconschi, de această dată în dialog cu Dan Liviu Boeriu în Anatomia ratării, identificând tipuri şi tare din România postcomunistă. Cartea este adresată oricui este interesat de a realiza o radiografie a societăţii româneşti post-comuniste, ajutaţi fiind de observaţia fină a teologului, antropologului şi diplomatului Teodor Baconschi, pe care îl regăseam pe băncile Facultăţii de Teologie din Sibiu la începuturile devenirii sale. Într-adevăr, autorul subliniază că prinşi fiind în vârtejul cotidian, nu mai apucăm să privim în preajma noastră, să înregistrăm chipurile care ne populează lumea, precum şi anomaliile vieţii pe care o trăim. Beneficiind de întrebările unui interlocutor fin, întrebări ce pot oricând ele însele să constituie o radiografie a societăţii româneşti, Teodor Baconschi ne, poartă prin răspunsurile sale, prin meandrele României post comuniste, atrăgând atenţia asupra unor aspecte surprinzătoare pe care fiecare dintre noi se poate să le fi experiat, dar pe care nu le-am perceput aşa cum o fac cei doi interlocutori. După câteva dialoguri introductive în specificitatea unei societăţi ieşite dintr-un sistem totalitar şi plonjate în libertate şi libertinaj, o societate fără prea multe jaloane şi în care generaţie după generaţie caută acel „altceva” de import, în locul asumării valorilor şi a locului fiecăruia, sau aşa cum spune T. Baconschi, nu se mulţumesc să fie liberi în materie de etică socială, ci au nevoie de adevărate convertiri şi noi victorii împotriva puturoaselor cutume strămoşeşti. Poate sună dur acest verdict, dar este conform realităţii pe care preoţii noştri sunt chemaţi să o observe şi, într-un fel, să facă cumva ca tinerii, mai ales, să conştientizeze că în realitatea românească există deja nuanţe pe care doar ar trebui să le inventariem. Pentru toată această stare de inferioritate, inclusiv la nivel naţional, autorul vede lipsa studiului şi a simţului regional al istoriei, care au fost înlocuite de reţeta de nation building, de altfel aplicată de toate popoarele balcanice, ce au preluat modelul teologico-politic bizantin. Rezultatul e afirmat tot de autor şi constă în scăderea puterii de negociere a acestor state cu toată colecţia lor de excepţionalisme.

Micile tipologii de tranziţie reprezintă a doua parte a lucrării, fiind identificate aici 8 tipuri de români cu care nu se poate să nu fi intrat în contact şi cu care cel mai adesea intrăm zilnic în contact, asta în cazul persoanelor active social. Găsim o prezentare a corporatistului în variantă mioritică, desigur, ecologistul mult diferit faţă de ecologiştii cu care intrăm în contact în ţările occidentale, relativistul, descurcăreţul, care începe să prindă tot mai mult la noi, băieţii deştepţi, pe care îi avem invocaţi nu numai în domeniul energetic, cocalarul şi evident că nu putea lipsi cetăţeanul digital, care a evoluat ca în basme de la televizorul cu lămpi direct la Smart TV şi, dacă se poate, chiar cu o formă curbă. Partea a treia a lucrării este dedicată intelectualilor, liderilor de opinie şi oamenilor politici. Ţinând cont de formaţia teologică a autorului, era imposibil să nu regăsim şi o radiografie a religiosului din societatea românească, unde mărturiseşte că echilibrul său vine din înţelegerea creştinismului ca o civilizaţie a libertăţii, autolimitării, iubirii şi moderaţiei.
Recomandăm lucrarea lui Teodor Baconschi spre lectură, analiză şi introspecţie, pentru a vedea în ce categorii şi tipologii ne regăsim fiecare dintre noi. Sau poate că nu ne regăsim…

Mitropolitul Laurenţiu