Mântuitorul a intrat în
mod smerit în Ierusalim,
dar a fost primit ca Împăratul cerurilor. Întreaga cetate L-a întâmpinat
pe Iisus cu stâlpări de finic, iar unii au așternut hainele
lor pe drum înaintea Lui și rosteau cuvinte profetice de
laudă care se cuvenea numai lui Dumnezeu. Mulțimea Îl
aclama, strigând: „Osana! Binecuvântat este Cel ce vine
întru numele Domnului, Împăratul lui Israel!” (Ioan 12,
13). Lucrul acesta s-a făcut pentru ca să se împlinească cuvântul Scripturii, care zice: „Din gura pruncilor şi a celor ce sug Ți-ai pregătit
laudă!” (Psalm 8, 2 şi Matei 21,
16). Unii dintre farisei încercau
să-i oprească, dar Mântuitorul le-a spus: „Dacă vor
tăcea aceştia, pietrele
vor striga” (Luca 19,
40).
„Osana” este
un termen ebraic,
care însemnează:
„mântuieşte-ne”.
Această cerere este
unită în cadrul Sf.
Liturghii cu Trisaghionul biblic,
cântarea îngerilor
pe care o intonăm şi
noi în momentul prefacerii Sfintelor Daruri: „Sfânt, sfânt, sfânt
este Domnul Savaot! Plin
este cerul şi pământul de
mărirea Ta! Osana întru cei
de Sus” [Liturghier, p. 173].
Cântecului îngeresc de laudă şi
preamărire aduse lui Dumnezeu îi adăugăm rugăciunea noastră, pe care o înălţăm din adâncul sufletelor, astăzi, în ziua de Florii, Mântuitorului Iisus
Hristos, rugându-L: Mântuieşte-ne! Tu eşti Dumnezeu,
Care ai venit să mântuiești lumea! Tu eşti Fiul lui Dumnezeu Întrupat, Care ai venit să ne aduci nouă nu o bucurie
de moment, ci ai venit să Te sălăşluieşti în inimile noastre
şi, astfel, să ne dai bucuria veşnică!
Purtăm și noi astăzi în mâini, în semn de bucurie, ramuri verzi de salcie, pe care le-am pregătit și le-am sfințit
pentru acest măreț praznic, asemănându-le stâlpărilor cu
care a fost întâmpinat Domnul Hristos. „Ele sunt totodată simbolurile primăverii, semnele biruinţei vieții asupra
morții, ale renașterii la o nouă viață în firea reînviată
dar și în ființa omului izbăvit din păcat și din moarte prin
jertfa și moartea lui Iisus” [Preot Profesor Ene Braniște,
Cuvântări și predici, p. 168].
Stâlpările și florile cu care Îl întâmpinăm și noi pe Hristos, Care astăzi merge la Ierusalim să ne pregătească mântuirea noastră, simbolizează roadele nevoințelor adunate
de noi în cele 40 de zile de postire. „În acest sens – spune
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel – florile pe care le
purtăm în mână în Duminica Floriilor reprezintă florile
virtuților adunate în timpul postului: lumina rugăciunii,
smerenia postirii, bunătatea inimii milostive și darnice,
curăția minții dobândită prin pocăință, sfințirea sufletului
și trupului dobândită prin înfrânare, spovedanie și prin
împărtășirea mai deasă; pe scurt, florile iubirii sfinte și
smerite față de Dumnezeu și față de semeni”
[† Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe
Române, Evanghelia slavei lui Dumnezeu, p. 448].
Intrarea Domnului în Ierusalim prefigurează intrarea
Sa ca Fiul lui Dumnezeu
întrupat în Ierusalimul
ceresc, prin Învierea
și Înălțarea Sa la cer.
Ea este și intrarea
noastră, împreună
cu Hristos, în Împărăţia lui Dumnezeu, prin Jertfa Sa
mântuitoare. Prin
suprema Sa Jertfă
Hristos S-a dăruit
Tatălui, rămânând
permanent în stare
de jertfă pentru noi,
cu mâinile întinse pe
brațele Crucii, pentru a
ne cuprinde pe toți. În stare de jertfă să ne prezentăm
şi noi la picioarele Crucii răstignirii Domnului, ca să ne facă
şi nouă parte de darurile Jertfei Sale.
*
Să-L cinstim și noi pe Hristos în acest praznic
împărătesc, care este „pragul și poarta Învierii” [ Preot
Profesor Ene Braniște, Cuvântări și predici, p. 169], urmând îndemnul din troparul sărbătorii: „...De aceea şi
noi, ca pruncii, semnele biruinţei purtând, Ţie, Biruitorul
morţii, strigăm: Osana, Fiul lui Dumnezeu, bine este cuvântat Cel Ce vine întru numele Domnului!” [Liturghier,
București, 2012, p. 405].
Cu frică de Dumnezeu, cu credinţă şi cu dragoste, să
ne apropiem de această Săptămână a Patimilor şi să ne
smerim sufletele, să le curăţim de toată întinăciunea păcatelor, pentru a-L urma pe Hristos pe drumul Golgotei, prin
minunatele rânduieli ale deniilor, spre a ne putea împărtăși
de lumina Învierii Sale.
† LAURENŢIU,
Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului
