"Ziarul nostru a făcut totdeauna, dela întemeere până astăzi, şi va face şi în viitor politică de apropiere, de înţelegere, de aplanare a divergenţelor [...] Întemeetorul ziarului nostru, Marele Şaguna, ne-a îndemnat şi ne-a impus să facem politica aceasta, singură corespunzătoare puterilor noastre"

vineri, 8 martie 2013

Telegraful Român – 160 ani

† VISARION, Episcopul Tulcii


S-au împlinit în acest an, la 3 ianuarie, 160 de ani de apariţie neîntreruptă la Sibiu a foii religioase „Telegraful Român”, ctitorită în 1853 de către Sfântul şi Marele Mitropolit Andrei Şaguna.
Începând de atunci şi până în zilele noastre el a făcut o operă de apostolat, aducând în casa şi în sufletul cititorilor informaţii pe linie culturală şi cetăţenească şi, nu în ultimul rând, informaţii privind viaţa bisericească.
După ce în 1850 a înfiinţat la Sibiu Tipografia Eparhială – în care a scos o serie de cărţi de şcoală, bisericeşti şi teologice, unele scrise chiar de el, în 1852 Mitropolitul Andrei Şaguna scoate primul număr al „Calendarului” – actualul „Îndrumător bisericesc” – de la Sibiu, care a împlinit, şi el, anul trecut 160 de ani de apariţie neîntreruptă.
Conştient de importanţa unei gazete adresate exclusiv românilor din Transilvania şi nu numai, gazetă care să contribuie „la învăţătura şi folosul poporului român”, la 15 decembrie 1852 el publică o „Prenumeraţiune la Telegraful Român”, în care anunţa apariţia gazetei şi în care se sublinia între altele că „folosul ce se revarsă asupra culturii popoarelor din citirea gazetelor este atât de mare şi de felurit încât foile acestea periodice s-au privit cu toată dreptatea ca nişte izvoare nescrise de învăţătură luminoase şi binecuvântate. Ele împodobesc mintea, îmbunătăţesc inima, îndreptează spiritul, prefac năravurile, formează caracterul şi perfecţionează atât viaţa privată cât şi cea publică a unui popor. Dorind din inimă a împlini – conclude el – după putinţă această lipsă şi această trebuinţă ce se simte din zi în zi mai adânc am hotărât … a se da la lumină o gazetă care să contribuie la învăţătura şi folosul poporului român”.
Şi visul său va deveni realitate la 3 ianuarie 1853 când va apărea primul număr al foii sibiene „Telegraful Român”, numită aşa după invenţia, destul de proaspătă atunci, a „telegrafului” care avea menirea de a duce ştirile mai departe.
Încă de la începutul său, „Telegraful Român” a cuprins ştiri din sfera politică, din sfera industriei, a comerţului, a literaturii, precum şi a vieţii bisericeşti din Ardeal.


În ceea ce priveşte apariţia sa, din 1853 până în 1857 el va apărea de două ori pe săptămână, miercurea şi sâmbăta. De la începutul anului 1858 va apărea doar o dată pe săptămână (joia), dar în format mai mare. După 1861 apare iarăşi de două ori pe săptămână, iar din 1863 începe să apară de trei ori pe săptămână. Toate marile evenimente ale istoriei noastre naţionale şi-au găsit locul în paginile „Telegrafului Român”: Unirea Principatelor (1859), Războiul de Independenţă (1877), Procesul Memorandumului (1892), Răscoala ţărănească din 1907, Unirea Transilvaniei cu România (1918), Dictatul de la Viena (1940), precum şi alte evenimente de interes naţional.
Nu lipsea din paginile lui nici literatura românească, astfel că unii dintre marii noştri scriitori şi poeţi au publicat în „Telegraful Român”, lucru ce-l făcea să aibă o mare căutare şi dincolo de munţi.
Pentru toate acestea, personalităţi de seamă ale culturii române au avut cuvine de apreciere la adresa lui. Aşa, de pildă, Mihail Kogălniceanu considera „Telegraful Român” „cea mai bună foaie românească” din Transilvania, iar Mihai Eminescu îi va face o prezentare în „Convorbiri literare”, apreciind-o ca o gazetă ce cuprinde „studii de netăgăduită utilitate” şi, în fine, considerând-o „o foaie din Transilvania organ oficial al Î.P.S. Sale Mitropolitului de la Sibiu, cea mai modernă de peste Carpaţi”.
Octavian Ghibu scrie şi el: „«Telegraful Român» a fost într-o vreme pentru Ardeal «monitorul oficial» al noii direcţiuni literare inaugurată la Iaşi de Junimea”, şi tot el adăuga „«Telegraful Român» înseamnă un pas nou în viaţa culturală şi politică a Transilvaniei”.
De menţionat şi faptul că între anii 1876 și 1877 apare ca supliment al Telegrafului „Foişoara Telegrafului Român”. Între cei 23 de redactori ai „Telegrafului Român” amintim pe: Aron Florian, Pavel Vasici, bănăţean, doctor în medicină şi scriitor, Ioan Budilă, Visarion Roman, Ioan Raţiu, doctor în filozofie şi drept, Zaharia Boiu, Matei Voileanu, Nicolae Cristea, Nicolae Ivan, viitorul episcop al Clujului, Elie Cristea, viitorul patriarh Miron Cristea, Dumitru Stăniloae, mare teolog şi dogmatist, Nicolae Mladin, viitor mitropolit al Ardealului, Gheorghe Papuc, consilier arhiepiscopesc, pr. prof. dr. Dumitru Abrudan, fost decan al Facultăţii de Teologie din Sibiu, și Î.P.S. Laurențiu, actualul redactor-șef.
După 1918 „Telegraful Român” devine un organ strict bisericesc şi se va ocupa, pe lângă problemele bisericeşti, de ridicarea morală a credincioşilor ortodocşi. El va lupta pentru o Biserică vie, activă, implicată în problemele majore ale societăţii româneşti.
După 1948, cu toate împilările la care a fost supus de regimul comunist, „Telegraful Român” a reuşit totuşi să supravieţuiască şi să apară bilunar, fiind singurul ziar religios care apărea în România şi care, în plină dictatură atee, aducea cuvântul lui Dumnezeu în casele românilor.
Mai ales în această perioadă „Telegraful Român” a fost iubit şi preţuit de către cititorii săi din ţară şi de peste hotare ca un făclier al conştiinţei religioase româneşti, ca o tribună de propovăduire a credinţei în Dumnezeu.
După 1982, anul venirii la Sibiu a mitropolitului Antonie Plămădeală, „Telegrafului Român” i s-a imprimat un nou suflu, în aşa fel încât, cu toate interdicţiile regimului totalitar, el avea anual 14.000 de abonaţi în ţară şi în străinătate. El continuă şi astăzi munca începută acum 160 de ani, aceea de a fi o făclie răspânditoare de lumină evanghelică, de dragoste de Biserică străbună şi de neam, de lumină ziditoare de oameni şi de ţară, potrivit cu porunca vremii de astăzi.
Acum, la acest popas aniversar, să închinăm un gând de recunoştinţă ctitorului său, Sf. Mitropolit Andrei Şaguna, redactorilor şi colaboratorilor lui şi să rugăm pe Dumnezeu să reverse harul şi binecuvântarea Sa şi în continuare asupra „Telegrafului Român” de la Sibiu, asupra ostenitorilor şi cititorilor săi şi să-i hărăzească încă mulţi ani de apariţie spre slava Sa şi a Sfintei Sale Biserici.
VIVAT, CRESCAT, FLOREAT
La mulţi ani „Telegrafului Român”!