La ceas aniversar – Telegraful Român la 160 de ani

 † Dr. Laurenţiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului

 

Ziua de 3 ianuarie 1853 a fost o zi de mare bucurie pentru vlădica Andrei Şaguna, pentru preoţii şi credincioşii lui, căci atunci a ieşit de sub teascurile Tipografiei Diecezane din Sibiu – cea întemeiată de el cu trei ani în urmă – primul număr al ziarului iniţiat de el, Telegraful Român. Este, însă, o zi de bucurie şi pentru noi, cei de azi, pentru că sărbătorim 160 de ani de apariţie neîntreruptă a ziarului şagunian, care a fost o adevărată tribună de luptă naţional-politică a românilor – alături de Gazeta de Transilvania de la Braşov, până la Unirea din 1918; o tribună de luptă pentru apărarea Ortodoxiei în perioada interbelică, o tribună şi o mângâiere pentru preoţii şi credincioşii noştri în perioada regimului comunisto-ateu, iar azi, din nou o tribună de luptă pentru apărarea valorilor spirituale creştine în lumea secularizată în care trăim.
Nu intenţionăm să prezentăm o „istorie” a ziarului şagunian şi nici să facem o „evaluare” a rolului multiplu pe care l-a avut de îndeplinit în viaţa românilor ortodocşi din Transilvania, pentru că acest lucru va fi subliniat în materialele care se vor publica în decursul acestui an, începând cu acest număr. Dorim să menţionăm doar grija deosebită pe care Sfântul Ierarh Andrei Şaguna a manifestat-o faţă de ziarul său timp de două decenii, adică până la trecerea sa la Domnul. Este de ajuns să menţionăm că toate materialele care ajungeau în paginile ziarului erau citite şi uneori corectate de el însuşi înainte de a fi încredinţate tiparului, lucru pe care îl va face şi marele său succesor, mitropolitul Nicolae Bălan. Dar nu putem trece sub tăcere nici pe ceilalţi vrednici mitropoliţi ai Ardealului, Miron Romanul (1874-1898) şi Ioan Meţianu (1899-1916), care s-au confruntat de atâtea ori cu „cenzura” impusă de autorităţile de la Budapesta, încât de multe ori anumite materiale erau respinse. Şi tot aşa, nu-i putem uita nici pe mitropoliţii Nicolae Bălan, în ultimii ani de activitate, Nicolae Colan, Nicolae Mladin şi Antonie Plămădeală, care s-au străduit să salveze ziarul, să facă faţă atâtor neplăceri care veneau din partea Direcţiei Presei de la Bucureşti, care de multe ori respingea anumite articole de la tipar. Şi totuşi, ziarul a făcut faţă atâtor opresiuni şi acum ne bucurăm la împlinirea venerabilei vârste de 160 de ani, vârstă pe care nu a atins-o niciun ziar din ţara noastră.

Dar nu trebuie să-i uităm nici pe marii gazetari care i-au îndrumat destinul, între care trebuie să-i menţionăm cu veneraţie pe: Aron Florian, primul redactor, Zaharia Boiu, cel care a introdus alfabetul latin şi ortografia fonetică, Nicolae Cristea (1865-1883), considerat unul dintre cei mai mari ziarişti ardeleni din secolul al XIX-lea, Teodor Păcăţian (1901-1917), care a suferit chiar şi detenţia pentru articolele sale curajoase, Părintele Dumitru Stăniloae (1934-1945), cel mai de seamă teolog al Bisericii noastre, dar care s-a dovedit şi un remarcabil ziarist, fostul profesor şi apoi mitropolit Nicolae Mladin (1948-1967), care a redactat ziarul într-o perioadă tristă a istoriei noastre, şi Părintele Dumitru Abrudan, care l-a succedat timp de 32 de ani (1978-2010).
Acum, la împlinirea a 160 de ani de existenţă, ne exprimăm nu numai bucuria pentru toate împlinirile ziarului, ci mai ales încrederea că el va duce mai departe tradiţiile de muncă, de devotament şi de dragoste de neam ale ierarhilor care au patronat ziarul, ale profesorilor şi preoţilor care l-au îndrumat, ale colaboratorilor şi ale cititorilor, preoţi şi credincioşi.
Drept aceea, adresăm un apel tuturor profesorilor Facultăţilor de Teologie, profesorilor de religie, protopopilor şi preoţilor să sprijine în continuare ziarul şagunian prin redactarea de articole care să ţină seama de realităţile de azi ale Bisericii, de nevoile de informare şi de îndrumare ale preoţilor şi credincioşilor noştri. Adresăm şi credincioşilor un călduros apel ca să ajute ziarul nostru prin abonamente, alături de cotidianul mai tânăr al Patriarhiei Române, Ziarul Lumina, încât să devină amândouă făclii luminoase de îndrumare duhovnicească, de informare în probleme bisericeşti şi de întărire în dreapta credinţă.
Dumnezeu să binecuvânteze strădaniile tuturor ostenitorilor de astăzi şi să facă parte de veşnică odihnă tuturor ostenitorilor din trecut care au contribuit la buna desfăşurare a activităţii ziarului întemeiat de Sfântul Ierarh Andrei Şaguna, mitropolitul Transilvaniei.