Motto

„Ziarul nostru a făcut totdeauna, dela întemeere până astăzi, şi va face şi în viitor politică de apropiere, de înţelegere, de aplanare a divergenţelor [...] Întemeetorul ziarului nostru, Marele Şaguna, ne-a îndemnat şi ne-a impus să facem politica aceasta, singură corespunzătoare puterilor noastre”

luni, 6 februarie 2017

Aurel Jivi, Istoria Bisericească Universală, Ed. Sitech, Craiova, 2016, 456 p.

Mitropolitul Laurențiu

La începutul fiecărei luni noiembrie ne aducem aminte cu prețuire de cel care în 2002 pleca pe calea veșniciei, pr. prof. dr. Aurel Jivi. În preajma zilei de pomenire a acestui an, soția sa, doamna prof. Liliana Jivi, ne-a dăruit un volum semnat de soțul dânsei, apărut la o editură din Craiova, cu purtarea de grijă a unui fost student de la Timișoara, pr. Valentin Bujariu.
Lucrarea intitulată „Istoria Bisericească Universa­lă”, după numele disciplinei pe care a predat-o vred­nicul de pomenire A. Jivi la Sibiu, Oradea, Timișoara sau Caransebeș, ne-a mirat, noi știind faptul că dânsul nu avea un curs tipărit cu acest titlu. Încă din preambul, editorul ne face cunoscut faptul că lucrarea cuprinde de fapt transcrierea prelegilor susținute de pr. prof. Jivi la Facultatea de Teologie din Timișoara sau suporturile de curs oferite studenților pentru o bună de pregătire a examenelor.
Prin parcurgerea lucrării nu putem să nu observăm bibliografia consistentă de care erau însoțite aceste note de curs sau prelegeri, bibliografie încă actuală. Stilul clar, dar și elaborat, al profesorului A. Jivi răz­bate parcă și din aceste pagini tipărite, reauzindu-l aievea cum accentua lucrurile esențiale ale prelegerii.
Totodată trebuie să subliniem faptul că e evidentă oralitatea acestei scrieri, neintervenindu-se asupra stilului. Acesta poate fi un aspect pozitiv sau negativ, în funcție de perspectiva din care privim.
Este salutară clasificarea din preambul legată de sursa acestor materiale (prelegeri sau note de curs), socotind însă că ar fi fost și mai potrivit dacă aceasta ar fi fost totuși o ediție văzută și de vreun ucenic sau urmaș la catedră al vrednicului de pomenire dascăl și istoric.

Totodată ne-am fi bucurat dacă lucrarea apărea sub egida unei edituri eparhiale, de la Sibiu sau Timișoara, mărturisindu-ne regretul că în acest fel nu am putut contribui la o și mai bună cunoaștere a personalității pr. prof. A. Jivi prin asumarea tipăririi lucrării și a desfacerii sale în sistemul intern al Bisericii