Pr. Conf. Dr. Habil Daniel BUDA
Episcopul
anglican de Leeds, Nick Baines, s-a pronunțat împotriva secularismului
intolerant într-un interviu acordat la
începutul lui decembrie a.c. ziarului britanic Daily Mirror. Acest tip de
secularism a devenit atât de agresiv în Marea Britanie încât unii creștini se
simt atât de „vizați” încât le este frică să mai vorbească în public despre
credința lor, afirmă episcopul. Comentariul lui Baines vine după ce
prim-ministrul britanic Theresa May a spus că este important ca oamenii să poată
vorbi în mod liber despre credința lor, urmând plângerile unor creștini că nu
pot vorbi despre sărbătoarea Crăciunului în mod liber. La sfârșitul lunii
noiembrie, Theresa May a afirmat în Camera Comunelor (camera inferioară a
Parlamentului britanic): „Avem o tradiție foarte puternică de tolarență
religioasă și de libertate de expresie în această țară, iar moștenirea noastră
creștină este ceva de care care putem fi mândri. Sunt sigură că noi toți am
dori să fim siguri că oamenii se simt liberi la locurile lor de muncă să
vorbească despre credința lor și, de asemenea, că se simt liberi să vorbească
despre Crăciun”. Revenind la interviul episcopului Baines, acesta a continuat
spunând: „În mod clar sunt unii creștini care sunt preocupați de întrebarea dacă
sunt liberi să vorbească despre credința lor, într-un mod potrivit și plin de
respect, la locul lor de muncă. Liberalismul poate deveni foarte intolerant față
de orice nu intră în parametrii săi. Cred că dacă cineva pretinde a fi deschis
la minte și liberal, de ce consideră atât de periculoasă expresia religioasă?”
În
Marea Britanie, promotor al unui ateism agresiv este Richard Dawkings, profesor
la Oxford și autor a numeroase lucrări care susțin ateismul. Acestea au fost
traduse în diferite limbi, inclusiv limba română. Arhiepiscopul de Canterbury,
Rowan Williams, s-a întâlnit cu ateul Richard Dawkings într-o dezbatere care a
avut loc la teatrul Sheldonian din Oxford, la 23 februarie 2012. Richard
Dawkings a participat la numeroase emisiuni TV în Germania, Elveția etc. în
care a polemizat cu profesori de teologie, clerici, ierarhi pe tema existenței
lui Dumnezeu și a rolului religiei în viața umană. Ateismul său este extrem,
întrucât nu numai că susține cu ardoare teoria lui Darwin (de aceea s-a ales cu
numele de „rottweiler-ul lui Darwin”), dar numește religia un „virus”, iar
educația religioasă (mai ales cea catolică) ca fiind periculoasă pentru sănătatea
mintală a copiilor. Multe dintre ideile ateilor activi în România sunt preluate
de la acesta.
Biserica
Norvegiană este oficial separată de statul norvegian începând cu 31 decembrie
a.c., după ce vreme de 500 de ani a
fost Biserică de stat. Separarea oficială survine după un lung proces de dialog
între Biserică și Stat purtat în cadrul unei comisii mixte. Separarea este
considerată drept cea mai mare schimbare în relația Bisericii cu Statul în
Regatul Norvegiei de la Reformă încoace. De acum înainte, cei 1250 de pastori și
episcopi ai Bisericii Norvegiene nu vor mai fi considerați oficiali
guvernamentali numiți de regele Harald V al Norvegiei. Printr-o decizie a
Parlamentului Norvegiei, s-a șters din Constituția Norvegiei fraza: „Religia
evanghelico-lutherană va rămâne religia publică a statului” și a fost înlocuită
cu fraza „Biserica Norvegiei, o Biserică Evanghelică-Lutherană, va rămâne
biserica națională a Norvegiei și va fi susținută ca atare de către stat.” Prin
urmare, în principiu biserica va fi pe mai departe susținută de către stat,
ceea ce-i face pe unii observatori să afirme că în termeni practici nu există
o schimbare semnificativă a situației, ci mai degrabă doar una simbolică. De aceea
seculariștii și ateii se declară nemulțumiți de decizia Parlamentului: „Nu va
exista o distincție reală (între biserică și stat n.n.). Atâta vreme cât
Constituția Norvegiei spune că Biserica Norvegiei este Biserica Națională a
Norvegiei și că ar trebui să fie susținută de către Stat, o să avem o Biserică
de stat”, a afirmat Kristin Mile, secretar general al Asociației Umaniste
Norvegiene. Mike afirmă că noul concept de „Biserică Națională” deranjează și
mai mult căci conectează constituțional poporul norvegian cu o anume
confesiune. „Într-un anumit fel este mai rău decât conectarea unei anumite
religii cu statul” a încheiat Mike.
Separarea
dintre Biserică și Stat în Norvegia este după unii o expresie a realității
religioase din această țară : în vreme ce 73% din populație este botezată, și
80% se consideră creștină, doar 5% merg la biserică. Procentajul membrilor
Bisericii Norvegiene a scăzut în ultimii ani, iar comunitățile musulmane cunosc
printre cele mai rapide creșteri din Europa.