vol. II Istorie, contribuții și repertorizare, București,
Editura Basilica, 2016, 1200 pagini
Editura
Basilica a Patriarhiei Române ne-a făcut un frumos dar înainte de Praznicul
Nașterii Domnului din anul 2016 și anume volumul II din trilogia „Monahismul
Ortodox Românesc”. Ca și primul volum și cel pe care îl prezentăm acum, a apărut
sub egida Patriarhiei Române și a Academiei Române, respectiv a Preafericitului
Părinte Patriarh Daniel și a Domnului Acad. Ionel Valentin Vlad, președintele
Academiei. Coordonatorii volumului au fost tot Părintele Acad. Mircea Păcurariu
și Dl prof. univ. Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei. Dacă primul
volum a prezentat o istorie generală a monahismului ortodox, dar și a celui
apusean, volumul de față prezintă o istorie a monahismului românesc și a
rolului său în promovarea culturii și artei românești, dar și a contribuției
sale la dezvoltarea monahismului altor popoare ortodoxe.
Volumul
începe cu un studiu mai vechi al Mitropolitului Antonie Plămădeală și anume, Rânduiala
tunderii în monahism, urmat de un studiu semnat de către Mitropolitul
Serafim al Germaniei, Spiritualitatea monahală românească și notele ei
distincte față de monahismul din celelalte țări ortodoxe, iar Arhiepiscopul
Ciprian al Buzăului prezintă pe Sfinții Cuvioși din mănăstirile românești.
Un
capitol aparte este consacrat culturii și artei din mănăstirile românești. Sunt
incluse aici studii semnate de Pr. Acad. Mircea Păcurariu: Contribuția
monahismului la promovarea culturii românești (p. 177-242); arhimandrit
Policarp Chițulescu, Bibliotecile mănăstirești de la noi (p. 243-258);
Pr. prof. Ion Vicovan de la Facultatea de Teologie din Iași care prezintă Contribuția
monahismului nostru la promovarea unor acțiuni filantropice în Biserica
Ortodoxă Română (p. 399-456), iar Acad. Nicolae Edroiu de la Universitatea
„Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca pune în lumină Monahismul ortodox ca factor
de unitate națională românească.
Câteva
capitole sunt consacrate arhitecturii, picturii și artelor decorative din
mănăstirile noastre, cu studii semnate de prof. dr. Mihaela Palade, de la
Facultatea de Teologie din București, prof. Elena Ene Vasilescu de la
Universitatea din Oxford, cercetătorii Teodora Roșca, Anastasia Văetiș, Oana
Slăvuică, prof. Victor Simion și arhidiacon Sebastian Barbu Bucur, care
prezintă activitatea unor cunoscuți călugări-psalți.
Ultimul
mare segment din acest volum este consacrat Legăturilor românilor cu
mănăstirile din Muntele Athos (Pr. prof. Ioan Moldoveanu, p. 1011-1064), cu
Mănăstirea Sf. Ecaterina din Muntele Sinai și cu alte așezăminte din Țara
Sfântă, Pr. prof. Mircea Păcurariu, p. 1061-1106), și cu Mănăstirile din
Serbia, Muntenegru, Bulgaria, Ucraina și Rusia (Pr. prof. Nicolae Chifăr,
p. 1107-1122). Mariana Lazăr de la Muzeul Național Cotroceni se ocupă cu Statutul
mănăstirilor din Țara românească închinate Locurilor Sfinte, iar prof. Paul
Brusanovski de la Facultatea de Teologie din Sibiu prezintă Proprietățile
mănăstirești de la noi și secularizarea lor în timpul domniei lui Alexandru
Ioan Cuza.
Trebuie
să subliniem și faptul că volumul are o ilustrație foarte bogată, cu sute de
fotografii de epocă, gravuri, icoane, toate strânse prin strădania Domnului
Ioan Dragoș Vlădescu, secretarul comisiei de redactare și editor coordonator al
volumului.
Așadar,
întâlnim o gamă foarte variată de teme, care au reușit să pună în lumină
aportul monahismului românesc la promovarea culturii și artei de la noi, dar și
contribuția lui la susținerea vieții monahale din întreg spațiul geografic
ortodox. Iată motivele pentru care recomandăm acest volum preoților noștri,
precum și altor iubitori ai trecutului Bisericii și neamului nostru.