Motto

„Ziarul nostru a făcut totdeauna, dela întemeere până astăzi, şi va face şi în viitor politică de apropiere, de înţelegere, de aplanare a divergenţelor [...] Întemeetorul ziarului nostru, Marele Şaguna, ne-a îndemnat şi ne-a impus să facem politica aceasta, singură corespunzătoare puterilor noastre”

joi, 29 august 2013

Praznicul Adormirii Maicii Domnului la Mănăstirea „Brâncoveanu” – Sâmbăta de Sus

Drd. Ştefan Mărculeţ


Hramul Adormirii Maicii Domnului, al Mănăstirii „Brâncoveanu” de la Sâmbăta de Sus, judeţul Braşov, a fost, în acest an, o sărbătoare deosebită pentru obştea monahală şi pentru toţi pelerinii care vin adesea la aşezământul monahal de la poalele Munţilor Făgăraş, un loc binecuvântat cu har şi cu oameni plini de credinţă şi sfinţenie. Chiar în ziua de praznic s-au împlinit 20 de ani de la resfinţirea mănăstirii, după ctitorirea paraclisului, a actualei incinte şi a altor aşezăminte din cadrul mănăstirii. Pe 15 august 1993, Sanctitatea Sa Bartolomeu I al Constantinopolului împreună cu Patriarhul Teoctist, Mitropolitul Antonie Plămădeală şi mulţi alţi ierarhi au sfinţit noua ctitorie de pe vremea stareţului de atunci de la Sâmbăta de Sus, arhimandritul Veniamin Tohăneanu. La 20 de ani de la resfinţirea ctitoriei brâncovenești, sărbătoarea hramului a fost organizată în mod deosebit, pentru a marca această aniversare. Obştea monahală s-a pregătit intens pentru a primi oaspeţii din ziua hramului şi sutele de pelerini din toate părţile ţării. Programul liturgic a început cu o seară înainte, când s-a oficiat, la altarul din pădurea din apropierea mănăstirii, slujba Vecerniei, a Litiei şi Utrenia cu Prohodul Maicii Domnului. Sute de credincioşi au cântat până la ceasuri târzii din noapte, alături de soborul de preoţi condus de Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, imnurile acestei slujbe deosebite închinate Adormirii Sfintei Fecioare.


Liturghie la altarul din pădure

În ziua hramului, chiar dacă vremea a fost ploioasă şi răcoroasă, credincioşii au participat în număr mare la sfinţirea apei de la vechea fântână din incinta mănăstirii. Slujba religioasă a fost oficiată de IPS Mitropolit Laurenţiu, împreună cu Preasfinţitul Andrei Făgărăşanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, şi un numeros sobor de preoţi şi diaconi. Credincioşii au avut posibilitatea să primească din apa sfinţită la hramul mănăstirii făgărăşene, pentru ca harul ceresc să se reverse asupra lor şi a familiilor acestora.
După sfinţirea apei a urmat Sfânta Liturghie la altarul din pădure, unde au participat şi numeroase autorităţi judeţene şi locale, amintind aici pe prefectul judeţului Sibiu, Ovidiu Sitterli. Din soborul de preoţi au făcut parte exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Sibiului, arhimandritul Visarion Joantă, stareţul mănăstirii, arhimandritul Ilarion Urs, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna” din Sibiu, pr. prof. dr. Aurel Pavel, prodecanul aceleiaşi facultăţi, pr. conf. dr. Mircea Ielciu, profesori de teologie, protopopi şi slujitori la sfintele altare de la mănăstiri şi parohii ardelene. Răspunsurile liturgice au fost date de corul „Laudate Dominum” din Iaşi, format din studenţi ai Facultăţii de Teologie Ortodoxă din cetatea moldavă, tineri apropiaţi de mănăstirea făgărăşeană.

„Chip şi icoană a Bisericii”

Cuvântul de învăţătură de la Sfânta Liturghie a fost rostit de pr. prof. dr. Nicolae Chifăr de la Facultatea de Teologie din Sibiu. Părintele profesor a subliniat, în cuvânt, mijlocirea Maicii Domnului înaintea Fiului ei, pentru fiecare credincios care I se roagă şi Îi cere ajutorul în clipele grele din această viaţă pământească.
„La rugăciunea Maicii Sale, Mântuitorul nu lasă nimic neîmplinit. Maica Domnului este chip şi icoană a Bisericii, pentru că Biserica este mereu rugătoare către Dumnezeu. Biserica are întotdeauna nădejdea că rugăciunea ei se împlineşte, pentru că ne rugăm toţi împreună, unii pentru alţii, pentru că se roagă împreună cu noi toţi sfinţii şi mai cu seamă se roagă cu noi Maica Preacurată. Ea este chipul fecioriei şi nădejdea tuturor tinerilor, dacă aceştia trăiesc în viaţă curată. Este chipul mamei desăvârşite pentru toate mamele din lume. Toţi trebuie să ne unim gândul şi rugăciunea în a o implora pe Maica Preacurată să fie mijlocitoare pentru noi”, a spus părintele Chifăr.
IPS Mitropolit Laurenţiu a mulţumit, apoi, obştii monahale pentru organizarea hramului şi pentru ostenelile din fiecare zi la mănăstirea făgărăşeană. Ierarhul a amintit apoi credincioşilor cinstirea deosebită de care se bucură Maica Preacurată, prin cele patru mari praznice închinate ei, între care şi cel din 15 august.
„Acest praznic este cel mai mare dintre sărbătorile închinate Maicii Domnului pentru că totdeauna, pentru orice sfânt, ziua trecerii spre Domnul este zi de mare prăznuire, mai mare decât cea a naşterii. Maicii Preacurate îi acordăm o cinstire deosebită, prin preamărirea ei ca pururea Fecioară, apoi ca Născătoare de Dumnezeu. Moartea ei nu a fost decât o mutare la Fiul său, căci după adormirea ei, Mântuitorul Hristos a luat-o la Sine”, a spus Părintele Mitropolit. Pentru ajutorul oferit mănăstirii şi Arhiepiscopiei Sibiului, directorul Wiesmann România, Olimpiu Achim, a primit din partea ierarhului  distincţia „Crucea Şaguniană pentru mireni”.
Apoi, stareţul Ilarion Urs le-a mulţumit ierarhilor, preoţilor, oaspeţilor de seamă şi tuturor credincioşilor care au venit până la Sâmbăta de Sus pentru a se bucura duhovniceşte alături de obştea monahală de această zi deosebită din viaţa mănăstirii. Arhimandritul Ilarion Urs le-a oferit în dar celor doi ierarhi câte o icoană a Maicii Domnului. După Sfânta Liturghie, aşa cum este obiceiul la hramurile mănăstirii făgărăşene, s-a oficiat slujba Sfântului Maslu, pentru ca toţi cei prezenţi să primească de la Dumnezeu sănătate trupească şi iertare de păcate.
În aceeaşi zi, de la orele 15:00, în aula Academiei Teologice de la mănăstire, pianista Adriana-Paler Nicolescu, originară din Lisa, judeţul Braşov, şi stabilită la Viena, a susţinut un concert din arii celebre compuse de Wolfgang Amadeus Mozart, Ludwig van Beethoven şi Johann Sebastian Bach. Concertul s-a desfăşurat sub motto-ul „Înserări brâncoveneşti”, iar din donaţiile participanţilor se va restaura pianul din patrimoniul mănăstirii.