Pr.Lect. Dr. Daniel Buda
În Malaysia nu s-a luat încă o decizie finală cu privire la posibilitatea creştinilor şi a altor comunităţi religioase decât cea musulmană de a folosi cuvântul „Allah” pentru „Dumnezeu”. Curtea Supremă din Malaysia a decis în octombrie, anul trecut, că doar comunitatea musulmană are dreptul de a folosi „Allah” pentru a exprima divinitatea. Biserica Catolică din Malaysia a depus un protest la care Curtea Supremă care urma să dea un verdict în 4 martie a.c. Amânarea luării unei decizii i-a determiant pe câteva sute de musulmani să protesteze în faţa Curţii Supreme Malaysiene.
Disputa în jurul acestei chestiuni delicate a divizat Malaysia şi a scandalizat comunitatea internaţională. Mai multe organizaţii ecumenice şi Biserici şi-au exprimat sprijinul faţă de creştinii şi Bisericile malaysiene prin trimiterea de scrisori către Conferinţa Catolică a Episcopilor din Malaysia, Singapore şi Brunei şi către Consiliul Naţional al Bisericilor din Malaysia care reuneşte celelalte biserici din această ţară. Malaysia are o populaţie de aproximativ 28,4 milioane locuitori formată din 61,3% musulmani, 19.8 % budişti, 9,2% creştini, 6,3% hinduşi, restul aparţinând altor religii. În Malaysia libertatea religioasă este garantată de constituţie. Islamul este religie de stat, iar musulmanii sunt obligaţi să urmaze sharia, o formă extremă a islamului.
Situaţia politică din Uncraina îngrijorează întreaga lume. Actuala situaţie politică din Ucraina nu a trecut neobservată şi necomentată nici de liderii religioşi şi ecumenici din lume. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse Chiril, sub jurisdicţia căruia se află Biserica Ortodoxă Ucrainiană recunoscută canonic, a apelat în repetate rânduri la pace, rugându-se pentru stabilitate în regiune. Papa Francis a făcut în repetate rânduri apel la pace în Ucraina şi s-a rugat pentru această ţară. La 3 martie 2014, Secretarul General al Consiliului Mondial al Bisericilor (CMB), Rev. Dr. Olav Fykse Tveit a spus următoarele despre situaţia din Ucraina: „Situaţia creată pune într-un grav pericol numeroase vieţi inocente. Asemeni unui vânt rece venind dinspre războiul rece, situaţia riscă o continuă desconsiderare a capacităţii comunităţii internaţionale de a acţiona acum sau în viitor în cazul multor probleme care vor necesita un răspuns colectiv şi principial… În afara preocupării pentru viaţa şi securitatea tuturor oamenilor care sunt sau ar putea fi afectaţi pe viitor de eşecurile continue de a rezolva paşnic această situaţie, doresc să adresez un apel tuturor părţilor implicate să se abţină de la violenţă, să se angajeze în dialog şi diplomaţie şi să evite escaladarea conflictului prin declaraţii şi acţiuni pripite. Consecinţele eşecului rezolvării paşnice a conflictului vor fi în mod inevitabil o mai mare suferinţă umană în Ucraina şi o mai mare ruptură în structura socială şi politică a regiunii şi a comunităţii internaţionale”.
Grupul de maici luate ostatice în Siria au fost eliberate în noaptea de 9 spre 10 martie, ca parte a unui schimb de prizonieri, arată un raport media din Siria. Eliberarea maicilor a fost confirmată de mai multe televiziuni internaţionale, precum şi de Patriarhia Ortodoxă a Antiohiei. Schimbul a avut loc la graniţa libanezo-siriană, cele treisprezece maici fiind predate autorităţilor libaneze, după care au fost imediat transferate în Siria. Călugăriţele fuseseră răpite din mănăstirea ortodoxă Sfânta Tecla din Maalula în decembrie anul trecut, după care s-au ştiut puţine lucruri despre situaţia lor. Potrivit primelor ştiri, nu s-au plătit bani pentru eliberarea maicilor, ci au fost eliberate în schimb 150 de femei siriene care aparţineau rebelilor sirieni şi se aflau sub arestul regimului sirian. Nu este clar nici motivul pentru care au fost răpite maicile în decembrie, anul trecut. În vreme ce regimul sirian a raportat comunităţii internaţionale că terorişti care nu respectă nicio convenţie internaţională au răpit maicile, rebelii şi-au explicat gestul prin faptul că au avut nevoie de maici ca şi garanţie că nu vor fi atacaţi de armata guvernamentală. Această ştire a eliberării maicilor întăreşte speranţele că o soluţie similară va fi găsită şi în cazul răpirii celor doi mitropoliţi de Alepo, Mar Yohanna Gregorios Ibrahim al Bisericii Ortodoxe Siriene (Necalcedoniene) şi Paul Yazigi al Bisericii Ortodoxe a Patriarhiei Antiohiei. În afară de răpirea celor doi mitropoliţi, despre care s-a scris atât de mult în media, alţi trei clerici au fost răpiţi de la începutul conflictului în Siria. Este vorba de preotul ortodox Maher Mahfouz, preotul armeano-catolic Michael Kayyal şi de preotul iezuit Paolo Dall’Oglio.
