Pr. Lect. Dr. Daniel Buda
Liderii Bisericii Apostolice Armene au marcat a 99-a aniversare a începutului genocidului armean în ceremonii separate. Catolicosul Karekin II, Patriarh Suprem al tuturor armenilor, şi Catolicosul Aram I al Sfântului Scaun al Ciliciei, Liban, au prezidat evenimente separate care au marcat 99 de ani de la începutul genocidului împotriva armenilor. Într-o ceremonie ţinută la monumentul holocaustului din Armenia, Catolicosul Karekin II a observat că armenii au suferit pentru simplul fapt că erau armeni şi nu au fost doar victime ale unei situaţii create de Primul Război Mondial, aluzie evidentă la poziţia Turciei faţă de genocidul armean. Catolicosul Karekin II a mai arătat că „adevărul poate fi ascuns, dar nu poate fi uitat sau pierdut” şi şi-a exprimat nădejdea că în cele din urmă statul turc va recunoaşte uciderea sistematică a armenilor de acum aproape o sută de ani drept genocid.
La începutul lui aprilie a.c., Catolicosul Aram I a organizat în Liban o conferinţă internaţională în care a vorbit despre nevoia ca toţi armenii din lume să celebreze centenarul genocidului ca un popor unit. „Unitatea trebuie să fie forţa dominantă a tuturor armenilor. Este evident acum că Armenia şi toate comunităţile armene din diaspora vor organiza evenimente potrivit regiunii în care se află şi potrivit condiţiilor lor. Noi însă trebuie să luăm măsuri pentru ca acesta să devină un eveniment pan-naţional”.
În urmă cu un an, la 24 aprilie 2013, cei doi catolicoşi au publicat o declaraţie comună despre genocidul armean, cerând Turciei recunoaşterea acestuia şi returnarea bisericilor armene şi a altor proprietăţi bisericeşti confiscate. După ce în 2013 cele două catolicosate armene au reuşit emiterea acestei declaraţii comune, precum şi declararea ca martiri a tuturor celor care au murit în timpul genocidului, vechile animozităţi au ieşit la suprafaţă, rezultatul fiind că în acest an celebrarea genocidului s-a organizat separat. Biserica Apostolică Armeană are patru patriarhate: Etchmiadzin, Ierusalim, Constantinopol şi Antelias/Cilicia în Liban. Scaunul-mamă, care este ocupat de către Catolicosul armean şi Patriarh Suprem al tuturor armenilor, este Etchmiadzin. Patriarhatele armene de Ierusalim şi Constatinopol, deşi autonome, recunosc supremaţia Etchmiadzinului. Catolicosatul de Antelias/Cilicia se autopercepe drept autonom şi autocefal, deşi recunoaşte primatul de onoare al Etchmiadzinului. Între cele două catolicosate, de Etchmiadzin şi Antelias/Cilicia, există numeroase animozităţi legate inclusiv de aria de jurisdicţie a fiecăruia. În anumite ţări, precum Grecia sau SUA, au fost create ierarhii paralele, fapt care a infectat şi mai mult relaţiile oricum delicate între cele două catolicosate. Armenii din România se află sub jurisdicţia Etchmiadzinului.
Începând cu aprilie 1915, peste 1,5 milioane de armeni de pe teritoriul Imperiului Otoman au fost ucişi într-o serie de masacre. În vreme ce Turcia consideră că armenii, alături de alte grupuri etnice creştine de pe teritoriul Imperiului Otoman, au fost victime ale unei situaţii create de Primul Război Mondial, armenii percep uciderile din acea perioadă ca fiind parte a unui plan sistematic de exterminare a lor. Turcia refuză să recunoască genocidul armean în ciuda faptului că Uniunea Europeană şi Statele Unite îl recunosc ca atare.
Consiliul Mondial al Bisericilor va organiza anul viitor pe 25 aprilie 2015 o conferinţă la Geneva pe tema genocidului armean. Se speră la participarea ambelor catolicosate armene, care sunt membre ale CMB, iar unul dintre preşedinţii CMB este Catolicosul Karekin II.
Fostul arhiepiscop de Canterbury, Rowan Williams, a trăit vreme de o săptămână doar cu o liră sterlină pe zi, ceea ce înseamnă 1,70 dolari americani. Fostul cap al Comuniunii Anglicane a făcut acest sacrificiu între 11-17 mai în cursul Săptămânii de Întrajutorare Creştină spre a atrage atenţia asupra faptului că 1,2 miliarde din populaţia lunii trăieşte mereu cu această sumă. Fostul arhiepiscop a donat banii economisiţi unei organizaţii creştine de întrajutorare care luptă împotriva sărăciei extreme. După acest exerciţiu, fostul arhiepiscop a declarat că a fost foarte greu să se hrănească cu o sumă atât de mică, iar de varietate culinară nici nu a putut fi vorba.
Rowan Williams, renumit teolog şi politician, a fost arhiepiscop de Canterbury între 2002-2012, după care s-a retras pentru a rămâne simplu profesor universitar. La 8 ianuarie 2013 i-a fost acordat statutul de „Life Peerage,” adică dreptul de a păstra pe viaţă statutul nobiliar obţinut în vremea cât a fost Arhiepiscop, inclusiv un loc pe viaţă în Camera Lorzilor. Arhiepiscopul de Canterbury este în acelaşi timp primat al Bisericii Angliei, membru în Camera Lorzilor şi cap al Comuniunii Anglicane, care cuprinde Bisericile Anglicane din întreaga lume.
