† Dr. Laurenţiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului
Astăzi am reuşit să facem o mare bucurie Sfântului Ierarh Andrei Şaguna pentru că ziarul pe care l-a iniţiat şi care a împlinit, în acest an, 160 de ani de apariţie continuă este cinstit printr-o lucrare deosebită, pe care am parafat-o printr-un parteneriat între mai multe instituţii de cultură sibiene, anume: Biblioteca Astra, Consiliul Judeţean Sibiu şi Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Datorită oamenilor binecuvântaţi de Dumnezeu a fost achiziţionat un scanner performant şi TR va fi păstrat în sistem electronic şi va fi pus la dispoziţia tuturor istoricilor, a cercetătorilor ce doresc să cunoască conţinutul anumitor perioade ale acestei foi de spiritualitate, de istorie şi de apărare a fiinţei neamului românesc din aceste ţinuturi.
Suntem obişnuiţi ca informaţiile să le primim azi pe cale electronică. Dar dacă mergem înapoi cu 160 de ani, vom vedea că oamenii nu aveau nevoie doar de informare, ci mai ales de formare. Ziarul acesta apărând săptămânal, transmitea întâi de toate pulsul evenimentelor, apăra neamul, întărea pe credincioşi, pentru că primul lucru pe care l-a făcut mitropolitul sfânt Andrei Şaguna a fost înfiinţarea de şcoli. Şi dacă aici învăţau să citească, iată că tot Sfântul Andrei Şaguna le oferea şi surse de culturalizare, precum Telegraful Român, cu apartiţia lui săptămânală sau Biblia. Trebuie subliniat faptul că, deşi avea o apariţie săptămânală, Telegraful Român cuprindea în paginile sale studii pe diverse teme, luări de poziţie cu privire la diverse evenimente ce se petreceau în Imperiu sau dispute între marile personalităţi ale diverselor epoci.
Iată că acum noi suntem cei ce revenim asupra anumitor numere pentru a ne informa cu privire la situaţia dintr-o anumită perioadă şi tocmai acest lucru îl dorim: să facilităm accesul la aceste informaţii valoroase prin pasul pe care l-am făcut astăzi.
În a doua parte a lunii iunie 2013 a rânduit Dumnezeu să facem o nouă bucurie Sfântului Ierarh Andrei, Mitropolitul Transilvaniei, şi anume înveşnicirea uneia dintre operele sale, Telegraful Român, pe care de acum nu îl vom mai avea doar în puţinele colecţii tipărite salvate în cei peste 160 de ani de apariţie neîntreruptă, ci iată că îl vom salva şi sub formă digitală. Nu ne puteam imagina în urmă cu câteva decenii, atunci când chiar şi pentru o simplă maşină de scris era nevoie să dăm o mulţime de declaraţii şi, oricum, scrisul era foarte greoi cu ajutorul ei, că vom ajunge să trăim astfel de clipe. S-a ajuns acum însă la aceste sisteme moderne şi suntem aproape obligaţi să le utilizăm pentru a răspunde unei cereri a pieţei şi a oamenilor, implicit, toate acestea fiind descoperiri pe care Dumnezeu le-a îngăduit spre folosul nostru, al tuturor. Ori iată că, prin implicarea mai multor instituţii sibiene, ajungem să facem un lucru deosebit pentru şi mai buna păstrare a patrimoniului şagunian. Cu instumentele pe care le avem şi le folosim zi de zi puteam să încercăm să realizăm acest pas, dar mă gândesc că mai mult am fi stricat, acum când vedem ce înseamnă un instrument performant anume gândit pentru o asemenea acţiune cum este cea la care am pornit.
Întâi de toate, trebuie să salut colaborarea şi parteneriatul dintre instituţiile implicate în acest proiect de digitizare a publicaţiei şaguniene, noi toţi trebuind să fim oricând parteneri şi colaboratori în cadrul unor asemenea evenimente, pentru că se scrie, de fapt, istorie. Ori prin acest parteneriat noi nu urmărim doar să fim consemnaţi de istorie, ci dorim să şi rămână ceva după noi care să mărturisească dragostea noastră faţă de cele spirituale.
Nu aş dori să mai insist asupra Telegrafului Român. A împlinit 160 de ani şi continuă să apară. A fost dorit să apară săptămânal, apoi a apărut de două ori pe lună, iar acum apare lunar, dar păstrează caracterul instituit de întemeietorul său, fiecare număr incluzând, de fapt, cele patru numere săptămânale de la începutul său. Telegraful Român nu a fost o foaie pur religioasă, ci a avut şi caracter naţional, complex, urmărind evoluţia neamului, pentru că Andrei Şaguna a fost un Mesia al ardelenilor, după cum îl numeau oamenii vremii şi cei de după el. Iată că obligaţia noastră faţă de aceste daruri ale Sfântului Ierarh Andrei Şaguna este aceea de a le continua şi de a le deschide spre lume, în primul rând prin conservare şi prelucrare, adică exact prin ceea ce demarăm noi astăzi. Acolo sunt multe personalităţi, multe contribuţii, multe evenimente pilduitoare ce pot fi oferite sub formă de restituiri pentru a da mărturie despre implicarea providenţială a Bisericii în vremuri de restrişte în viaţa poporului. Mai mult, prin scanarea şi recunoaşterea autorilor şi a titlurilor, vom beneficia de o bază de date cum au toate revistele bisericeşti mari, cum este cazul „Revistei Teologice”, cu o aranjare a tuturor titlurilor pe teme, realizată de Doamna Valeria Gemma Moraru de la Cluj, cum este cazul revistei „Biserica Ortodoxă Română”, cu un indice al tuturor materialelor publicate, realizat de Alexandru Stănciulescu-Bârda, sau cel mai nou indice, cel al revistei „Altarul Banatului”, realizat de părintele consilier lect. dr. Florin Dobrei de la Deva. Iată aşadar că şi Telegraful Român va fi pus la dispoziţia cercetătorilor mult mai uşor din toate punctele de vedere!
Cred că facem o lucrare binecuvântată de Dumnezeu şi facem o bucurie Sfântului Andrei. El a dorit să facă mult mai multe decât a reuşit să facă. A dorit să aibă o catedrală în care să slujească, dar iată că urmaşii i-au dăruit-o şi astăzi se odihneşte în ea binecuvântând pe toţi credincioşii care vin să i se închine. A dorit să aibă foaia sa pentru luminarea poporului şi atât de arzătoare a fost dorinţa sa, încât a trebuit să trecem imaginea Telegrafului şi pe icoana sa, acolo unde sunt şi Statutul organic, cel ce a stat la baza legiuirilor noastre bisericeşti până în secolul XX, şi Biblia sa. Faptul că Telegraful Român are o apariţie neîntreruptă de 160 de ani arată, în primul rând, implicarea Bisericii în ceea ce însemna lupta de emancipare a poporului pe care îl slujea, dar şi conștiinţa poporului că prin informare, cultură şi luptă dusă şi prin aceste mijloace puteau dobândi ceea ce îşi doreau pentru neam şi pentru ţară. În al doilea rând, apariţia neîntreruptă a Telegrafului Român a dus la consolidarea identităţii naţionale a poporului român. Chiar dacă el apărea în Transilvania, la Sibiu, trecea dincolo de munţi sau aducea veşti de dincolo de munţi în paginile sale. În al treilea rând, în tumultul acesta al vremurilor pe care le trăim, vremuri grele din toate punctele de vedere, Telegraful Român este singura publicaţie românească ce rezistă încă pe piaţă şi duce mai departe stindardul presei româneşti, având acum un caracter preponderent religios, dar cu un substrat cultural consistent şi o ştachetă foarte sus plasată, de la care sperăm să nu ne îndepărtăm.
Având în vedere tocmai faptul că suntem martori la un eveniment istoric, conservând şi promovând patrioniul şagunian, am oferit distincţia „Crucea Șaguniană”, pentru mireni, domnilor Ioan Cindrea, Preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, şi Silviu Borş, Directorul Bibliotecii Judeţene Astra.
