Motto

„Ziarul nostru a făcut totdeauna, dela întemeere până astăzi, şi va face şi în viitor politică de apropiere, de înţelegere, de aplanare a divergenţelor [...] Întemeetorul ziarului nostru, Marele Şaguna, ne-a îndemnat şi ne-a impus să facem politica aceasta, singură corespunzătoare puterilor noastre”

vineri, 10 februarie 2017

ECUMENICA

Pr. Conf. Dr. Habil Daniel BUDA

Procentul creștinilor din Congresul SUA rămâne aproape același ca în anii 60, chiar dacă procentul populației creștine din această țară este în scădere, arată un raport al Centrului de Cercetare Pew (Pew Research Center). Prezentul Congres al SUA (al 115-lea din istorie) este format 91% din creștini. În cel de-al 87-lea Congres SUA (anii 1961-1962), 95% dintre membri erau creștini. Dintre cei 293 de republicani (partidul lui Donald Trump) membri ai Congresului, doar doi nu sunt creștini. Este vorba de evreii Lee Zeldin (statul New York) și David Kustoff (statul Tennessee). Dintre cei 242 de membrii democrați ai Congresului, 80% sunt creștini. În rest, afilierea religioasă a democraților din Congres se împarte după cum urmea­ză: 28 sunt evrei, 3 budiști, 3 hinduși, 2 musulmani, un unitarian universalist și un membru care s-a declarat fără afiliere religioasă. De asemenea, 10 membri republicani ai Congresului au refuzat să-și declare apartenența religioasă. În ceea ce privește confesiunea membrilor Congresului, se observă o scădere a procentului protestanților. Dacă în 1961, 75% erau protestanți, acum sunt doar 56%. Cel mai mult a crescut procentul membrilor catolici, de la 19% la 31%. În actualul Congres, dintre membrii republicani, 67% sunt protestanți și 27% catolici, iar dintre cei democrați 42% sunt protestanți și 37% catolici. Raportul amintit mai sus mai arată că protestanții, catolicii și evreii sunt suprareprezentați în Congres. De exemplu, evreii reprezintă 2% din populația SUA și 6% dintre membrii Congresului. Budiștii, mormo­nii, musulmanii și ortodocșii au o reprezentare în Congres aproximativ egală cu cea a procentului din populația SUA. Grupul cel mai slab reprezentat rămâne al celor fără afiliere religioasă : în vreme ce ei reprezintă 23% din populația SUA, în congres au o reprezentare de doar 2%.
Membrii ortodocși ai Congresului sunt: Justin Amash (republican, statul Michigan), născut dintr-o mamă din Siria și un tată palestinian; Darrell Issa (republican, statul Cali­fornia), de origine libaneză după tată. Ambii sunt membri ai Mitropoliei Autonome a Patriarhiei Antiohiei. Gus Bilirakis (republican, statul Florida), John Sarbanes (democrat, statul Maryland) și Dina Titus (democrată, statul Nevada) sunt de origine grecească și membri ai Arhiepiscopiei Ortodoxe Grecești a Americii, care este parte a Patriarhiei Ecumenice.
Din punct de vedere al afilierii religioase a membrilor actualului Congres al SUA există anumite surprize. Astfel, cel mai puternic mormon din Congres nu vine din statul Utah, unde mormonii sunt majoritari, ci din Nevada. Este vorba de democratul Harry Reid, care este liderul majorității din Senat. Congresul are și un membru care este în același timp pastor. Este vorba de Bobby Rush, pastor baptist, membru în Camera reprezentanților din partea statului Illinois. Cei doi musulmani membri ai Congresului sunt Keith Ellison (democrat; statul Minnesota) și Andre Carson (democrat, statul Indiana). Ambii au în comun faptul că sunt musulmani convertiți. Ellison a fost catolic și primul membru musulman al Congresului, fiind ales pentru prima dată în 2006. La de­punerea jurământului de investire, el a folosit un exemplar al Coranului care i-a aparținut lui Thomas Jefferson. Carson a fost crescut într-o familie baptistă și s-a convertit la islam la maturitate. Singurul membru al Congresului care s-a declarat fără afiliere religioasă, dar care a refuzat să fie considerată ateistă este Kyrsten Sinema (democrată, statul Arizona).

Președintele ales Donald Trump, care va prelua președinția SUA la 20 ianuarie a. c., a fost crescut ca pre­sbiterian, iar afilierea lui religioasă actuală este un subiect de dispută. Unii îl consideră catolic, alții episcopalian (an­glican), însă Trump s-a declarat drept „creștin de duminică”, însemnând că merge la biserică în fiecare duminică. De asemenea, el a declarat că Biblia este cartea lui favorită. Cert este că a fost votat de către numeroși creștini evan­gelicali și catolici, foarte probabil datorită vederilor sale conservatoare. 81% dintre evangelicalii albi și așa-numiții „creștini renăscuți” l-au votat pe Trump chiar dacă acesta este căsătorit a treia oară și trăiește în adulter. În ceea ce privește relația sa cu ortodocșii, în timpul campaniei sale electorale, Trump a primit o binecuvântare din partea preotului ortodox grec din Phoenix, Arizona, Emmanuel Lemelson. De asemenea Trump l-a numit ca șef al stafului Casei Albe pe Reince Priebus, care este creștin ortodox, născut din tată german și mamă de etnie greacă, originară din Sudan.