În acest an Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române
ne pune înainte o temă deosebit de importantă, și anume aducerea-aminte de
filantropii ortodocși români care au marcat semnificativ dezvoltarea spirituală
și materială a lucrării sociale și pastorale a Bisericii noastre strămoșești.
Născut la data de 21 mai 1888 în Giurgiu din părinții
Alexandru și Varvara, Constantin-George Bursan a studiat mai apoi între anii
1911 și 1914 la Universitatea din Bruxelles, unde a terminat dreptul şi a făcut
studii politico-economice, devenind avocat.
În anul 1915 s-a căsătorit cu Alexandrina-Carmen Ciucurescu de profesie
artistă. La scurt timp după întoarcerea în țară, Constantin Bursan va deveni proprietarul unor sonde de petrol pe Valea Prahovei, director şi acţionar la
unele societăţi comerciale de import-export, precum și consilier al ministrului
agriculturii George Constantinescu. În perioada interbelică va fi ales deputat
de Hunedoara în Parlamentul României Mari, funcție pe care o va deține cu o
singură întrerupere până în anul 1938.
Pentru a respecta promisiunile făcute hunedorenilor,
Constantin Bursan sprijină financiar construirea în stil brâncovenesc a
,,Palatului administrativ”, ce reprezintă până astăzi clădirea Primăriei
orașului Hunedoara. De asemenea, prin obținerea unor fonduri a fost construit
un cămin de ucenici, în timp ce spitalul din localitate a fost renovat. Din
punct de vedere cultural, au fost înființate prin grija sa o serie de burse
pentru ajutorarea tinerilor hunedoreni proveniți din familii nevoiașe ce doreau
să studieze la București, iar mai multe școli și cămine culturale din satele
apropiate Hunedoarei au fost reabilitate, cum ar fi, spre exemplu, școala din
satul Batiz sau căminul cultural din Sâncrai.
În urma inundațiilor din ianuarie 1926 de pe valea
Cernei, peste 20 de familii sinistrate sunt ajutate financiar pentru refacerea
locuințelor.
În ceea ce privește activitatea sa de ctitor, trebuie
amintit faptul că numai în anul 1934 au fost acordate ajutoare financiare în
valoare de peste 110.000 de lei la aproximativ 16 parohii din zona Hunedoarei
[A se vedea Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, ,,Constantin Bursan, ctitor de
biserici hunedorene”, în B.O.R., nr. 7-9/2002, p. 187]. Un an mai târziu
au fost efectuate lucrări de renovare a caselor parohiale și a bisericilor din
localitățile Zlaști, Nădăștia de Sus, Lelese, Sohodol, Bucureșci și Folt, în
timp ce parohiile Hășdău și Jieți-Plopi au primit în dar mai multe obiecte de
cult. Sătenii din localitatea Goleș au primit în dar la biserica lor un clopot
de aproximativ 74 kg, în timp ce protopopului de Ilia, Iuliu Josan, i-au fost
date în folosință 184 de acțiuni de la Banca ,,Ilia Mureșană” în valoare de
peste 92.000 de lei. De asemenea, în anul 1936 parohia ,,Pogorârea Duhului
Sfânt” din Dăbâca a fost renovată complet tot prin cheltuiala omului de afaceri
[Ibidem, pp. 188-191].
Filantropul Constantin Bursan a ajutat financiar și
alte biserici din Transilvania, cum ar fi, spre exemplu, parohia Ticușu Nou din
protopopiatul Rupea, care a primit suma de 10.000 de lei în vederea refacerii
bisericii distruse parțial de cutremurul din noiembrie 1940, sau parohia Ghijasa
de Jos din protopiatul Agnita, care a primit suma de 3.000 de lei [Idem,
„Constantin Bursan – ctitor de biserici hunedorene și martir al credinței
creștine”, în vol. Constantin Bursan (1888-1962), coord. Marcela Herban,
Ed. Cetate, Deva, 2007, pp. 49-50].
De departe cea mai importantă ctitorie a lui
Constantin Bursan a fost, fără îndoială, Catedrala ,,Sfinții Împărați
Constantin și Elena și Sfânta Cuvioasă Parascheva” din centrul vechi al
orașului Hunedoara, construită între anii 1939 și 1947, când, pe data de 14
octombrie, a fost sfințită de mitropolitul Nicolae Bălan al Ardealului,
înconjurat de un sobor de peste 20 de preoți, din care au făcut parte inclusiv
Liviu Stan și Spiridon Cândea, profesori ai Academiei teologice ,,Andreiene”
din Sibiu. În cuvântarea sa, ctitorul afirma că prin sfințirea catedralei
,,și-a văzut realizat cel mai scump ideal al vieții pământești” [A se vedea Telegraful
Român, nr. 37-38/9 noiembrie 1947, p. 4]. De remarcat faptul că planul
bisericii a fost alcătuit de însuși arhitectul Patriarhiei, Dumitru
Ionescu-Berechet [Păcurariu, Constantin Bursan..., p. 60]. Stilul
arhitectural predominant este cel bizantino-muntean, cu o turlă-cupolă cu zece
laturi pe naos, iar în jurul ei există patru turle mai mici cu opt laturi sau
octogonale. Iconostasul bisericii este alcătuit în totalitate din beton,
împodobit cu ornamente de marmură din cariera de lângă satul hunedorean Alun,
dar și marmură adusă din Siena (Italia), în timp ce ușile împărătești și
diaconești sunt din argint și bronz. Deasupra pridvorului de la intrare există
un mozaic realizat de Nina Arbore ce reprezintă pe Sfinții Împărați Constantin
și Elena alături de o cruce, precum și scena „Aflării Sfintei Cruci” de către
Sfânta Elena împărăteasa. Un foarte frumos mozaic se găsește și în interiorul
bisericii, mai exact în nișa aflată în dreapta pronaosului, ce o reprezintă pe
Sfânta Cuvioasă Parascheva, realizat de Milița Petrașcu. În ceea ce privește
costurile ridicării catedralei din Hunedoara, doar până la începutul lui 1943 ctitorul
ei a cheltuit peste 36 de milioane de lei [a se vedea Telegraful Român,
nr. 1/3 ianuarie 1943], o sumă imensă pentru acea perioadă.
Alte ctitorii ale lui Constantin Bursan au fost:
biserica ,,Sf. Cuvioasă Parascheva” din localitatea Cernișoara-Florese,
sfințită în anul 1938; biserica ,,Nașterea Maicii Domnului” din Baia Craiului
(azi Cinciș-Cerna), construită între anii 1939 și 1942; biserica ,,Sfinții
Apostoli Petru și Pavel” din satul Toplița, sfințită în anul 1939; biserica
,,Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din satul Vălari-Buzdalar; biserica
,,Pogorârea Duhului Sfânt” din localitatea Cerbăl, construită în anul 1941;
biserica ,,Sfântul Ierarh Nicolae” din Batiz, căreia filantropul i-a donat suma
de peste 1,4 milioane de lei și care a fost sfințită de către ÎPS Nicolae
Bălan, mitropolitul Ardealului, și PS Veniamin Nistor, episcopul
Caransebeșului, la data de 14 septembrie 1942 [a se vedea Telegraful Român,
nr. 1/3 ianuarie 1943, p. 3]; biserica ,,Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din
satul Strei, sfințită tot de către mitropolitul Ardealului în anul 1946;
biserica ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Buituri, construită
între anii 1942 și 1946; nu în ultimul rând, biserica de mari dimensiuni din
localitatea Alun (denumită pentru o scurtă perioadă și ,,catedrala
pădurenilor”, până la ridicarea monumentalei biserici din Ghelari care a
preluat această denumire), construită între anii 1937 și 1967 și sfințită abia
după trecerea sa la cele veșnice.
După instaurarea regimului comunist în România, averea
lui Constantin Bursan este confiscată în anul 1948, iar peste doar doi ani este
arestat pe motiv că ar avea relații cu reporterii francezi ai Agenției France
Press. La data de 22 octombrie 1952 este acuzat de spionaj și condamnat la 25
de ani de temniță grea. În decembrie 1961, filantropul este transferat la
Spitalul penitenciar Văcărești datorită probemelor sale grave de sănătate, iar
la data de 18 ianuarie 1962 trece la cele veșnice, fiind cel mai probabil
înmormântat într-o groapă comună.
Constantin Bursan va rămâne fără îndoială, în memoria
hunedorenilor mai ales, cel mai important ctitor și filantrop creștin-ortodox
din perioada interbelică, iar prin pătimirile și moartea sa din închisorile
comuniste poate fi considerat și un adevărat patriot și martir al neamului
românesc.
Fabian Filipescu
