Cu foarte multă bucurie am primit în perioada
Păresimilor în format tipărit lucrarea de doctorat a colaboratorului nostru
Adrian Stoia, absolvent al Facultăţii de Istorie din cadrul universităţii
sibiene. După finalizarea studiilor de licenţă şi a celor masterale, sub
coordonarea reputatului profesor Zeno Karl Pinter, acesta a realizat o
cercetare doctorală în care a abordat Cultura materială reflectată în
programele iconografice ale bisericilor din sudul Transilvaniei (secolele
XIV-XVI), lucrare apărută sub egida Editurii Honterus din Sibiu.
Lucrarea de faţă tratează subiectul din perspectiva
monumentelor ecleziale săseşti din sudul Transilvaniei, care dacă până acum
câteva decenii lăsau destul de greu la vedere temele iconografice, prin
restaurările recente au fost scoase la iveală noi ansambluri murale. Autorul
subliniază ca punct de intrare a picturii de sorginte apuseană momentul
aşezării coloniştilor saxoni aici în teritoriul de graniţă al culturii
occidentale. Ridicate de primele generaţii de colonişti sau de persoane care
deţineau un anumit statut social, bisericile săseşti sunt azi umbre ale
monumentelor de odinioară din mai multe motive.
Puternicele ziduri care le înconjoară subliniază rolul
de apărare cu care au fost învestite, dar autorul atrage atenţia că mesajul
spaţiului liturgic interior s-a modificat în timp. În urmă cu aproximativ cinci
secole şi-a făcut apariţia un val al schimbării marcat de Reformă, iar imaginea
spaţiului interior a fost modificată. Interesant este faptul că unele piese s-au
adaptat (au fost adaptate), rămânând acolo unde au fost ele plasate iniţial
(cum este cazul câtorva poliptice cărora le-a fost înlocuită imaginea sculptată
în scrinul central sau le-au fost repictate panourile conform noii orientări
religioase). Nu acelaşi lucru s-a petrecut cu cărţile de cult (ceea ce era
evident), cu unele opere de artă religioasă, mobilier liturgic sau veşminte
care au fost înlăturate. Multe dintre acestea (aşa numitele vasa sacra)
au fost topite sau vândute, foarte puţine ajungând până în zilele noastre.
Cercetarea de faţă încununează cercetarea de teren
realizată de autor şi care însumează mii de kilometri parcurşi pentru
observarea situaţiei de teren a monumentelor ecleziale din sudul Transilvaniei
care sunt prezentate în acest volum impresionant şi care îmbie cercetătorul
spre frumos şi spre cercetare adâncă a universului eclezial atât de bogat al
fraţilor noştri de alte confesiuni creştine din acest spaţiu binecuvântat de
Dumnezeu.
Îl felicităm pe autor pentru această realizare deosebită
pentru el, dar şi pentru istoria creştinismului transilvănean şi recomandăm
această lucrare cu multă căldură tuturor celor interesaţi de istoria Ardealului
străbun care oferă un exemplu de convieţuire etnică, naţională şi religioasă
pentru orice parte a Europei şi a lumii de sute de ani.
† LAURENȚIU,
Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului
