Locul și rolul Teologiei în
Universitate în trecut și astăzi (I)
Am propus redacției Telegrafului român
publicarea unei serii de articole despre rolul și locul teologiei în cadrul
universităților, atât în trecut, cât și astăzi. În primul rând doresc să
mulțumesc redacției pentru acceptarea cu generozitate a acestei propuneri!
Am făcut această propunere pornind de la situația
existentă în țara noastră, dar și în lume. La ora actuală, în România,
facultățile sau departamentele de teologie de diferite confesiuni sunt, în cea
mai mare parte, integrate în universitățile de stat. În ceea ce privește
școlile de teologie ortodoxă – atât seminariile teologice, de nivel liceal, cât
și institutele de grad universitar – au fost integrate în universitățile de
stat în urma unui protocol semnat de Biserica Ortodoxă Română cu Ministerul
învățământului imediat după 1989. Situația se prezintă în mod similar în țările
est-europene cu majoritate ortodoxă, cu excepția Rusiei și a unor țări din
spațiul fost-sovietic. Cine cunoaște situația învățământului teologic din alte
țări central și vest-europene, precum și din America de Nord, mai ales din SUA,
știe că, în unele țări cu majoritate catolică sau protestantă, facultățile de
teologie sau de științe religioase sunt, în general, integrate în universități,
de stat sau private, fie nu. Situația este diferită în ceea ce privește școlile
care pregătesc strict doar clerici pentru diferitele biserici: unele dintre
aceste școli sunt facultăți de teologie, parte a unor universități, altele
(numite „seminarii” cu sensul englezesc al cuvântului „seminary”) nu sunt
integrate în sistemul universitar. Situația din lumea din afara spațiului
european și nord-american diferă de la o țară la alta și de la o confesiune la
alta, în funcție de ponderea și influența creștinismului în țara sau regiunea
respectivă, dezvoltarea sistemului academic național, legislație etc.
Avem de-a face, așadar, cu o situație diferită de la o
țară la alta și de la o confesiune la alta. Seria de articole despre locul și
rolul teologiei în universitate va avea ca obiect de cercetare, în primul rând,
tradiția ortodoxă și spațiul unde s-a dezvoltat aceasta și, doar în al doilea
rând și tangențial, alte tradiții și alte geografice. Așa cum sper că se va
observa din articolele viitoare, chiar și cu această limitare autoimpusă vor
exista expuneri destul de ample despre alte confesiuni și regiuni, din cel
puțin două motive: (1) locul și rolul teologiei în universitate din perspectivă
ortodoxă a fost influențat de locul și rolul acesteia în celelalte două mari
tradiții creștine europene, anume în romano-catolicism și în protestantist; și
(2) Ortodoxia a devenit, mai ales în ultimele decenii, o tradiție creștină cu
prezență globală, deci are școli de teologie deschise pe toate continentele,
iar acestea sunt parte sau au o relație cu mediul academic din țările
respective.
Principalele obiective ale seriei de articole pe tema
anunțată în titlu sunt: (1) în ceea ce privește trecutul istoric, voi încerca
să răspund la următoarele întrebări: a) cum a relaționat „școala” sau „școlile”
teologice creștine cu universitatea în Antichitate și în Evul Mediu? Mai întâi
voi lămuri câteva chestiuni terminologice: ce înțelegem prin „școală teologică”
creștină în Antichitate? Au existat universități în Antichitate? În ceea ce
privește Evul Mediu, vom observa că există diferențe în ceea ce privește
relația dintre teologie și universitatea medievală în Răsăritul bizantin și
aria sa culturală și Apusul Europei; b) ce a adus nou epoca modernă în relația
dintre teologie și universitate? Aici voi prezenta principalele puncte de
vedere expuse în Apusul Europei și modul în care acestea au influențat deciziile
cu privire la rolul și locul teologiei în universitățile din țările majoritar
ortodoxe, mai ales la noi. c) Care a fost situația în perioada comunistă, în
România dar și în alte țări est-europene? (2) În ceea ce privește rolul și
locul teologiei în universitate astăzi, voi expune în detaliu cum anume este
perceput acest rol și loc în context românesc, dar și în alte contexte
similare, adică în țările majoritar ortodoxe, atât din perspectiva
reprezentanților teologiei, dar și a colegilor ne-teologi din universitate.
Ultimele articole se vor referi la posibile perspective de viitor.
Pr. Conf. Univ. Dr. Habil. Daniel Buda
