Am primit din partea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Irineu al Olteniei una dintre ultimele sale isprăvi editoriale, Iisus Hristos este acelaşi, ieri şi azi şi în veac. A apărut sub egida Editurii Mitropoliei Olteniei, în condiţii grafice deosebite şi cu o prezentare de excepţie. Un adevărat tratat hristologic, lucrarea cuprinde o serie de abordări foarte actuale şi folositoare pentru aprofundarea dogmei hristologice şi a învăţăturii Bisericii noastre despre dumnezeirea Mântuitorului Iisus Hristos.
Autorul arată încă din introducere că doctrina Bisericii noastre se bazează pe datele Sfintei Scripturi şi ale Tradiţiei, dar şi pe Simbolul de credinţă niceo-constantinopolitan. Pentru toate acestea, lucrarea abundă de citări şi mărturii ale Sfinţilor Părinţi ai Bisericii, la mare cinste aflându-se protectorul duhovnicesc al autorului, Sf. Irineu de Lyon.
Cuvântul lui Dumnezeu, Persoana născută din veci din Tatăl, a fost înţeles întotdeauna ca Unul, nevăzut, Cel ce ni Se face cunoscut întreg prin tot ceea ce El a făcut pentru mântuirea noastră. Tot ceea ce există îşi are raţiunea în El şi fără El nimic nu s-a făcut din cele ce sunt. Din acest punct de vedere, în Fiul lui Dumnezeu înomenit ni se deschide dragostea nesfârşită şi libertatea în Dumnezeu, în care creaţia însăşi îşi depăşeşte starea ei de a fi supusă schimbării.
Lucrarea se deschide cu un prim capitol despre Teologie şi iconomie în întruparea Fiului lui Dumnezeu, capitol în cadrul căruia ÎPS Irineu abordează tematici referitoare la Sfânta Treime în taina teologiei şi iconomiei Cuvântului lui Dumnezeu, la Înomenirea Fiului lui Dumnezeu în Vechiul Testament sau la Logosul înomenit şi lucrarea Sa mântuitoare în Noul Testament. Un subcapitol aparte, şi care suscită interesul mai ales prin explicaţiile pe care le aduce, fiind foarte pertinente şi benefice pentru discursul de azi al teologilor, este cel referitor la Denumirile Fiului lui Dumnezeu, autorul analizând apelativele de Fiul Omului, Fiul lui David, Fiul lui Dumnezeu, Osana, Mesia, Emanuel, Domn sau Mielul lui Dumnezeu. De altfel, terminologia hristologică este analizată şi prezentată de autor în al doilea capitol al cărţii, acesta fiind urmat de prezentarea persoanei Mântuitorului în gândirea Părinţilor Bisericii. Nu se putea să lipsească hotărârile sinoadelor ecumenice de la Efes şi frumoasa definiţie de credinţă cu caracter hristologic de la Calcedon. Trebuia să menţionăm de la început faptul că Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu surprinde evoluţia învăţăturii hristologice a Bisericii şi din perspectivă istorică, oprindu-se şi asupra Edictului împăratului Justinian cu privire la adevărata credinţă ortodoxă, dar şi asupra învăţăturii Părinţilor după Sinodul V Ecumenic, abordându-se hristologia Sfântului Sofronie al Ierusalimului, hristologia Sfântului Maxim Mărturisitorul, a Sf. Ioan Damaschin sau a Sfântului Teodor Studitul.
Avem, aşadar, o frumoasă lucrare ce dă mărturie de preocupările academice profunde şi îndelungate ale Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Irineu, preocupări concretizate acum între paginile acestui tom hristologic, care sperăm să fie de mare folos cercetătorilor şi teologilor ce abordează în studiile lor această temă.
