Motto

„Ziarul nostru a făcut totdeauna, dela întemeere până astăzi, şi va face şi în viitor politică de apropiere, de înţelegere, de aplanare a divergenţelor [...] Întemeetorul ziarului nostru, Marele Şaguna, ne-a îndemnat şi ne-a impus să facem politica aceasta, singură corespunzătoare puterilor noastre”

luni, 9 martie 2020

Prima ediție a ÎNTÂLNIRII TINERILOR ORTODOCȘI DIN ARHIEPISCOPIA SIBIULUI, BRAȘOV, 16-18 august 2019 – dinăuntru în afară, retrospectiv. Pr. Dr. Daniel PUIA-DUMITRESCU


Anul trecut, în luna septembrie, avea loc Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși la Sibiu și pentru noi, cei care, fiecare după puterile sale, am participat la organizarea și buna desfășurare a acestei ediții (sud) ardelene, se năștea dorința de a nu rămâne doar la acest nivel, dorința de a merge mai departe și de a le da și un prilej local de întâlnire tinerilor care împărtășesc aceeași iubire și aceeași credință.
De aceea, în curtea Facultății de Teologie, în după-amiaza duminicii în care s-a încheiat ITO Sibiu 2018, în așteptarea începerii întâlnirii cu voluntarii, părintele Necula ne strigă, pe mine și pe soția mea, să venim la o discuție cu Înalt Preasfințitul Laurențiu, căruia îi spune că noi, cei care stătusem noaptea dinainte pentru a culege și elabora răspunsurile de la dezbaterile pe care le-au avut tinerii, ne-am gândit să îi propunem să facem și un ITO pentru Arhiepiscopia Sibiului. Mitropolitul, uitându-se la mine, zice: „Da, da, foarte bine! Și uite, dacă tot ești aici, de fapt și tu, Costi (părintele Constantin), hai să facem o primă ediție la Brașov!”
Au trecut câteva luni și părintele protopop al Brașovului ne anunță în ședință că vom avea o Întâlnire a Tinerilor pe plan local, cu județele Sibiu și Brașov, la noi. Cu bucurie, am început să ne organizăm. Efortul a fost unul mare. La început, părintele protopop a propus o echipă formată din cinci oameni, părinții Costin Butnar, Ionuț Pop, Daniel Colceriu și eu, plus Sergiu Hodaș, coordonatorul de tineret de la Protopopiatul Brașov, care să fie nucleul organizări. Au urmat ședințe ale „nucleului”, brainstorming, alte ședințe, training-uri ale voluntarilor, întâlniri ale tuturor preoților din Protopopiat, care s-au mobilizat exemplar. La propunerea consilierului cultural al Arhiepiscopiei, părintele Emanuel Tăvală, au venit și ei de la Sibiu pentru a ne ajuta, urmând o ședință a tuturor și alte întâlniri. Au fost foarte utile cele învățate de la coordonatorul pe partea de voluntari de anul trecut, cel cu care am și rămas în legătură pentru desfășurarea a diverse proiecte și programe, Cătălin Ionuț Bîrsan, dar și colaborarea continuă cu părintele Necula.
Între 16 și 18 septembrie 2019, cu o săptămână înainte de Festivalul „Cerbul de Aur”, la Brașov, a avut loc Întâlnirea Tinerilor Ortodocși din Arhiepiscopia Sibiului, cu tema SATUL ROMÂNESC. Au venit aproximativ șapte sute de tineri, participanți din cele zece protopopiate ale Arhiepiscopiei și voluntari. Ne-au ajutat Universitatea Transilvania cu locurile din cămine, Jandarmeria Brașov, Consiliul Județean și toate parohiile din Protopopiat, care au contribuit financiar cu sume importante pentru a putea ajunge cu bine la final. Le mulțumim tuturor!
Și a fost vineri, și au venit participanții. Și a fost seară, și a venit deschiderea. În Piața Unirii, înainte Catedralei Șcheilor, cu hramul Sfântul Nicolae, sute de tineri au defilat pentru a se așeza cuminți înaintea scenei. Slujba de Te-Deum, urmată de cuvinte de bun venit, de cuvinte de iubire și de bucurie ale reprezentanților Sibiului, Episcopul vicar, Ilarion Făgărășeanul, care a transmis cuvântul Mitropolitului, părintele Ioachim Tomoioagă, vicar administrativ al Arhiepiscopiei – care și-a exprimat emoția și bucuria de a se afla înaintea participanților într-un asemenea moment, apoi ale oficialităților locale, primarul Brașovului, domnul George Scripcaru, prefectul Marian Rasaliu și alții. În prezentarea dragilor noștri Monica (Colceriu) și Nicolae (Sdrăilă), evenimentul s-a încheiat cu muzică bună, fiind urmat de o procesiune a portului tradițional, deschisă de plutoane cu făclii ale Jandarmeriei Brașov, urmați de tineri și de toți cei prezenți.
Și a fost dimineață: a doua zi. Și a fost sâmbătă, și tinerii au fost invitați la ateliere de dezbatere, apoi la un Festival al Tradițiilor Populare, iar seara a urmat concertul. Și a fost noapte de lucru: elaborarea documentului conținând opiniile tinerilor. De aceea, legat de prima parte a zilei de sâmbătă, consider importantă prezentarea temelor și a concluziilor discuțiilor purtate de către aceștia. Voi face o scurtă relatare despre fiecare:
Tema 1: Satul – nevoia omului de rădăcini/ înrădăcinare
Întrebarea 1: S-a spus că organizarea umană a plecat de la sat. Ce s-a născut la sat? Credința? Iubirea? Veșnicia? Este încă adevărată astăzi afirmația? Întrebarea 2: Ce mai știe tânărul orășean despre sat? Trebuie sau nu este neapărat necesar să știe? Întrebarea 3: Este termenul „țăran” deja un arhaism? Este acesta un peiorativ/ ceva negativ? De ce?
CONCLUZII RĂSPUNSUL TINERILOR
Satul este păstrător al valorilor tradiționale, al credinței. Din acest punct de vedere putem afirma ca satul păstrează vie ideea de moralitate si statornicie. Cu toate acestea termenul „țăran” este înțeles, de cele mai multe ori, într-un sens peiorativ. Satul a fost prima comunitate în care s-au dezvoltat credința, iubirea și veșnicia. Credința s-a format în jurul nevoii țăranilor de a se destăinui și a cere ajutor de la Dumnezeu. Nu este neapărat necesar ca tânărul orășean să știe despre sat ca organizare, dar lumea satului este importantă pentru dezvoltarea lui spirituală. În zilele noastre termenul *țăran* a devenit un arhaism, chiar o jignire, nefiind înțeles sensul său original. Influențele mediului urban-industrial în mediul rural a dus la ignorarea, chiar la distrugerea valorilor care au menținut satul românesc.

Tema 2: Este ORAȘUL opusul SATULUI?
Întrebarea 1: Credeți că există o incompatibilitate între oraș și sat? Mai poate un tânăr născut și crescut la oraș să locuiască la sat? Mai vrea? De ce? Întrebarea 2: Este blocul un fel de sat pe verticală? Dar internetul – este un sat global? Ai auzit despre „omul de baracă”, omul crescut la apartament și în aglomerația orașului? Ce părere ai despre aceasta? Întrebarea 3: De ce crezi că mor satele? De ce îmbătrânesc? Ce soluții crezi că ar fi potrivite pentru a repopula satele? Poate fi adus satul în secolul 21? Se poate updata?
CONCLUZII RĂSPUNSUL TINERILOR
Există avantaje și dezavantaje în ce privește viața la sat sau la oraș. Dezvoltarea in cadrul natural al satului este benefică și complexă, având numeroase beneficii pe mai multe planuri: social, cultural, etc., comparativ cu blocul, care presupune un spațiu restrâns. Orașul înseamnă lipsa de identitate, aglomerație, sedentarism, anonimat; totuși, orașul oferă mai multe posibilități precum: diverse tipuri de cultura, educație, stabilitate economică. Blocul poate fi un sat pe verticală unde oamenii se cunosc și interacționează. Chiar și internetul poate fi un sat global, deoarece toți pot comunica între ei. Pe de o parte, am spune că satul nu se poate updata secolului 21 întrucât și-ar pierde autenticitatea; pe de altă parte, pentru orășeanul angrenat în locuri de muncă solicitante, satul poate deveni o oază de liniște și chiar o oportunitate de dezvoltare din punct de vedere turistic.
Tema 3: Românul – identitate și actualitate
Întrebarea 1: Ce înseamnă să fii român? Ce reprezintă România pentru tine? E importantă naționalitatea în Europa secolului 21? Întrebarea 2: Este bine să te naști în România? Contează unde te naști? Dacă ai fi român născut în altă țară, ai păstra cultura și tradițiile? De ce? Întrebarea 3: Ce știi despre tradițiile românești? Care crezi că sunt cele mai semnificative, în general? Dar pentru tine?
CONCLUZII RĂSPUNSUL TINERILOR
România înseamnă "acasă". Mândria de a face parte din acest neam ar trebui susținută și de bucuria vieții de zi cu zi în această țară. Trebuie să păstrăm pe cât posibil tradițiile și atunci când trăim în altă țară, dar în aceeași măsură trebuie să fim conștienți că, în timp, ele s-ar putea pierde. A fi român presupune a te identifica pe cât posibil cu tradițiile noastre, credința si identitatea noastră. A fi român înseamnă a trăi conform valorilor spirituale, culturale și tradiționale ale acestui popor. Contează unde te naști pentru că astfel ți se formează o anumită mentalitate. Când spui România, spui: credința ortodoxă, mentalitatea balcanică, ospitalitatea tipic românească, hazul de necaz, neamurile numeroase, masa bogată, bunicii de la țară. Tradiții românești: colindele, dansurile populare, tăierea porcului, festivaluri culinare.
Și a fost seară, și a fost concert din nou în Piața Unirii din Brașov. Și a fost dimineață: ziua a treia. Duminică ne-am adunat cu toții la Tărlungeni, lângă Brașov, unde a fost sfințit de către Înalt Preasfințitul Laurențiu Centrul pentru Tineret „Sfânta Muceniță Eugenia”, apoi a avut loc Sfânta Liturghie în sobor. Horele și sârbele ce au urmat au fost prilej de veselie pentru cei tineri și moment de fericire pentru „tinerii de alte vârste”, acestea petrecându-se înainte de masa câmpenească la îndemnul Mitropolitului, care i-a avertizat pe tineri că după ce mănâncă s-ar putea să nu mai fie apți de joc. Totul s-a încheiat cu binecuvântarea Înalt preasfințitului și cu promisiunea că evenimentele dedicate tinerilor nu se vor opri aici, nici în ce privește Arhiepiscopia Sibiului, nici protopopiatul Brașov, care acum are Centru pentru Tineret – și ce mândrețe de centru!
În încheiere, aș dori să spun că voluntarii implicați în eveniment au fost exemplari, fără ajutorul lor, Întâlnirea nu ar fi fost posibilă. Mai mult, în discuțiile pe care le-au avut cu Mitropolitul după încheiere, aceștia au ținut să îi ofere un kit cu rucsac, tricou și toate cele pe care le-au primit și ei, în plus, toată lumea implicată în organizare și voluntariat am semnat un tricou – amintire pentru Înalt preasfinția Sa, moment care l-a bucurat foarte mult. A urmat o scurtă ședință cu voluntarii noștri, în care aceștia au promis că totul nu se termină aici, ci dimpotrivă, acesta este începutul unei colaborări spre realizarea de cât mai multe evenimente împreună.
Au fost trei zile de bucurie la Brașov. Au fost, cu siguranță, și minusuri. Cu siguranță se putea mai bine și chiar ne dorim să fie și mai bine anii următori. Important este faptul că există speranță, există viitor, există tineri în biserici. Depinde numai de noi să îi păstrăm pe cei deja prezenți și să îi aducem pe cei care nu știu sau nu pot. Trebuie să înțelegem că este neapărat necesar să asigurăm viitorul; atât al satului românesc, cât și al Bisericii noastre, iar acesta este la ei și prin ei, tinerii.