Omul de cultură Valeriu
Branişte s-a remarcat nu numai ca talentat publicist, dar şi ca profesor cu har
la Catedra de Limba Română de la Universitatea din Budapesta, la Gimnaziul
Superior din Braşov, ctitoria lui Andrei Şaguna, împreună cu prietenii săi:
Iosif Blaga, Virgil Oniţiu. Sextil
Puşcariu, primul rector al Universităţii „Dacia Superioară” din Cluj şi distins
membru ASTRA, a evidenţiat calităţile lui de dascăl: „Valeriu Branişte a sădit
în inimile elevilor săi dragostea de carte şi iubirea de neam cu focul sacru al
sufletului său însetat de frumos şi de adevăr…După ani de zile soarta a vrut să
colaborăm la înjghebarea celei dintâi universităţi a Ardealului românesc…”.
Valeriu Branişte a evocat
cea mai importantă ctitorie a marelui Şaguna – Mitropolia Transilvaniei – şi
meritul de excepţie de a organiza Biserica pe baze legale, acelea ale
Statutului Organic, 1868, ce va sta la baza organizării Bisericii Ortodoxe
Române la rang de Patriarhie: „Opera
vieţii lui Şaguna înseamnă întemeierea din nou a poporului român şi a Bisericii
sale naţionale din Ardeal, Banat şi părţile ungurene locuite de români… Aşezată
pe cele mai largi baze democratice, în armonie cu genuinul înţeles al sfintelor
canoane şi inspirată de spiritul modern constituţional al ocârmuirii de sine
prin organe reprezentative, a devenit organizaţia dată de Şaguna Bisericii, o
fortăreaţă inexpugnabilă a întregului neam, care i-a făcut cu putinţă să
învingă toate piedicile artificiale ce se puneau de veacuri în calea
evoluţiunii fireşti… Şaguna şi-a reorganizat Biserica din temelie,
reintroducând sinodalitatea, care se pierduse în veacurile de urgie, a
restabilit locul şi rolul mirenilor în organizaţia Bisericii şi când a ajuns Biserica să poată
sta pe temeiurile proprii, i-a eluptat (dobândit cu greu) independenţa,
ridicând-o la rang şi putere de Mitropolie autocefală, dându-i cu ajutorul
sfetnicilor săi o organizare cum nu are niciuna din Bisericile Răsăritului şi
pentru care cu drept cuvânt ne-au invidiat toate popoarele conlocuitoare. Când
a închis ochii avea Mitropolia deja două episcopii sufragane, iar pentru alte
două episcopii era şi temelia gata pusă, încât au aşteptat numai momentul
propice pentru a fi chemate la viaţă.”
Pe Mitropolitul şi primul
preşedinte al Asociaţiunii l-a evocat cu adâncă reverenţă: „Viaţa şi opera lui
Andrei Baron de Şaguna se desfăşoară cu măreţia unei epopei antice… Activitatea
lui a fost decisivă pentru soarta poporului român, deşteptat din amorţeala de
veacuri la conştiinţa drepturilor sale… Toate creaţiunile lui trăiesc şi
astăzi, constituind tot atâtea temelii de dezvoltare şi condiţii de viaţă
naţională conştientă, capabile a ţine pas cu mersul lumii, fără a se înstrăina
de originea acestei vieţi, formând astfel un sfânt patrimoniu naţional al
poporului român… Din această epopee de măreţie clasică face parte şi
Asociaţiunea, al cărei întemeietor şi preşedinte prim a fost, împlinind prin
aceasta un vechi dor al românilor de a întrupa într-un singur aşezământ
stăruinţele de unitate şi solidaritate naţională…”.
Valeriu Branişte a remarcat,
de asemenea, importanţa momentului istoric al înfiinţării Asociaţiunii şi
bogăţia activităţilor de propagandă culturală pentru pregătirea spirituală a
românilor pentru Unire: „Asociaţiunea a pus temeliile vieţii sociale româneşti.
Adunările ei cu conferinţele ei, cu balurile şi concertele ei, întrunind în câte
o localitate întreaga pătură cultă a ţărişoarei, luau proporţia unor mari
evenimente naţionale, care aşteptau cu atenţie încordată rapoartele şi dările
de seamă despre aceste adunări. Erau doar manifestaţiile de viaţă proprie ale
unui popor, care cu 15-20 ani mai înainte era numai „tolerat” în patria sa, oprit a se întruni şi
considerat nedemn de libertate şi
incapabil de cultură proprie”.
Ca membru marcant al ASTREI,
în a cărei activitate de propagandă culturală s-a integrat perfect, Valeriu
Branişte a fost secretar al Despărţământului Lugoj. A făcut parte din Secţiunea
Literară, 1907, 1925, din Comitetul
Central, 1925. A fost membru în Comisia de înfiinţare a ASTREI Basarabene,
1927, condusă de Onisifor Ghibu. A susţinut crearea ASTREI Bănăţene. A fost
colaborator la „Enciclopedia Română” (1898, 1900, 1904), coordonată de Cornel
Diaconovici, prietenul său, prima din România, prima din sud-estul Europei.
Ca om politic, Valeriu
Branişte a făcut parte din Partidul Naţional Român, întemeiat de Ioan Raţiu în
1881, şi l-a condus un timp. A făcut parte din Comisia stabilirii graniţei cu
Iugoslavia, din Comisia română la Conferinţa de Pace de la Paris. Ca membru
activ al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, organ executiv provizoriu de
conducere a Transilvaniei (înfiinţat în 2 decembrie 1918 de către Marele Sfat
Naţional de la Alba Iulia, sub preşedinţia lui Iuliu Maniu, şi dizolvat în 4
aprilie 1920), publicistul şi omul politic Valeriu Branişte a fost şef al
Resortului Culte şi Instrucţiune Publică (după plecarea, la Bucureşti, a lui
Vasile Goldiş), s-a implicat în înfiinţarea şi redresarea şcolilor elementare
şi medii, s-a implicat în înfiinţarea Politehnicii din Timişoara. A făcut parte
din delegaţia condusă de pedagogul şi omul de cultură Onisifor Ghibu pentru
preluarea Universităţii Maghiare din Cluj şi înfiinţarea Universităţii „Dacia
Superioară” în 1919, prima universitate românească din Ardeal. Inaugurarea
Universităţii a avut loc în 1-2 februarie 1920, în prezenţa Familiei Regale, a
înalţilor prelaţi – Miron Cristea, patriarh primat, şi Vasile Suciu, mitropolit
al Bisericii Greco-Catolice, a unei delegaţii străine cu personalităţi
diplomatice şi politice de seamă. Valeriu Branişte s-a implicat, ca şi Onisifor
Ghibu, în constituirea corpului
profesoral din elita intelectuală şi
culturală a României întregite.
Au venit să pună temelia
învăţământului superior clujean: Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Sextil Puşcariu,
Victor Babeş, Gh. Marinescu, Dimitrie Gusti, Gh. Ţiţeica, Emil Racoviţă. Au
răspuns prezent şi: Iuliu Moldovan, Iuliu Haţieganu, Florian Ştefănescu-Goangă,
Vladimir Ghidionescu, Gh. Bogdan-Duică, Ştefan Bezdechi, Ioan Lupaş, Gh.
Vâlsan, Onisifor Ghibu. O exemplară solidaritate a spiritualităţii româneşti
din toate provinciile ţării! Din cele 17 nume ale elitei universitare amintite,
12 sunt şi membri ASTRA şi membri ai Academiei Române. Din aceeaşi elită, doi
au fost rectori ai Universităţi: Sextil Puşcariu şi Iuliu Haţieganu. În Aula
Universităţii s-a rostit prima lecţie românească, „Datoria vieţii noastre”, de
către istoricul Vasile Pârvan. Onisifor Ghibu a ţinut primul curs de pedagogie
românească: „Prolegomena la o pedagogie românească”. Valeriu Branişte este unul
dintre cei 155 membri ASTRA primiţi ca membri fondatori, corespondenţi, titulari,
de onoare în Academia Română, cel mai
înalt for de ştiinţă şi cultură al ţării ce include comunitatea intelectualilor
cu performanţe creatoare de excepţie.
Anul acesta se împlinesc 100
de ani de la înfiinţarea UNIVERSITĂŢII BABEŞ BOLYAI, ce a purtat iniţial numele
DACIA SUPERIOARĂ şi apoi REGELE FERDINAND, universitate ctitorită la iniţiativa
Consiliului Dirigent al Transilvaniei prin acţiunea ASTREI, reprezentată de
Onisifor Ghibu şi Valeriu Branişte. Tot anul acesta se împlinesc 140 de ani de
la crearea Academiei Române, 1879, prin
schimbarea denumirilor anterioare: Societatea Literară Română, 1866,
Societatea Academică, 1867. În 2016 Academia Română includea 1703 membri,
oameni de ştiinţă şi cultură din ţară (1140) şi din străinătate (563); 46
dintre membri sunt laureaţi ai Premiului Nobel, trei dintre aceştia sunt de
origine română: George-Emil Palade, Ştefan-Walter Hell, Ellie Wiesel.
Membri de seamă ai
Asociaţiunii au contribuit la înfiinţarea forului academic, la organizarea lui,
la crearea lucrărilor academice fundamentale, la sporirea prestigiului lui.
Amintim câteva nume: George Bariţiu, Timotei Cipariu, Gavril Munteanu, August
Treboniu Laurian, Dimitrie Onciul, Andrei Bârseanu, Virgil Oniţiu, Octavian
Goga, Ştefan Ciobanu, Ioan Lupaş, Silviu Dragomir, Aurel Vlaicu, Carol Davila,
Sextil Puşcariu, Iuliu Haţieganu, Gheorghe Bogdan Duică, Vasile Stroescu,
George Vâlsan, Gheorghe Dima, Tiberiu Brediceanu, Ionel Valentin Vlad,
Alexandru Surdu ş.a. Preoţi cu vocaţie, profesori, înalţi ierarhi ai Bisericii
şi membri ASTRA au onorat şi onorează Academia Română: Andrei Şaguna, Sava
Popovici Barcianu, Zaharia Boiu, Nicolae Popea, Ioan Micu Moldovan, Ilarion
Puşcariu, Nicolae Bălan, Victor Mihaly, Augustin Bunea, Elie Miron Cristea,
Vasile Suciu, Nicolae Ivan, Nicolae Colan, Iuliu Hossu, Dumitru Stăniloae,
Antonie Plămădeală, Nicolae Corneanu, Alexandru Todea, Lucian Mureşan, Mircea
Păcurariu, Liviu Streza.
VIVAT
ACADEMIA ROMÂNĂ!
Prof. Univ.
Dr. Elena MACAVEI
