Satul - matricea gestantă a poporului român, matca perenității multimilenare a neamului; chintesența valorilor fundamentale ale identității etno-culturale a poporului nostru (II)

Despre Fenomenele populare, ne lămureşte, într-o perspectivă dialectică, acelaşi vizionar Traian Herseni, care consideră că, „În perspectiva timpului, fenomenele populare nu sunt decât, foarte rar, creaţii ale prezentului, ele sunt, de cele mai multe ori, fenomene tradiţionale. Aceasta însemnează că nu le putem explica fără raportare la trecut. A explica, în cazurile acestea, însemnează nu numai a stabili funcţiile şi înţelesurile, ci mai ales, a stabili originile şi evoluţia fenomenului, geneza şi dezvoltarea lui”.

Identitatea şi rolul Tradiției/Datinei. 

„Fiecare naţiune  posedă un mod propriu de a vedea, a simţi şi a gândi, ceeeace reprezintă caracterul naţional”, Fiecare popor, ca fiecare individ, are o logică a sa, adică un mod propriu de a concepe şi dezvolta ideile. Logica excentricului englez diferă de cea a sistematicului neamţ; melancolicul spaniol cugetă altfel decât vivacele francez şi nici unul dintre ei, nici englezul, nici spaniolul, nici francezul nu se pot asemăna cu fantasticul oriental”(B. P. Haşdeu).

„Fiecare naţiune are o fizionomie proprie, un caracter deosebit, fizic, moral, intelectual”( Gh. Bariţiu).

„Identitatea este conştiinţa de sine a unei comunităţi etnoculturale. Ea nu e un dat peren, ci o conchistă de fiecare zi, un plebiscit cotidian”(Al Zub).

„Identitatea culturală reprezintă ceea ce este cel mai mult încărcat de semnificaţii pentru majoritatea oamenilor” (Samuel Huntington).

„ Identitatea este construcţia propriei imagini din perspectivă istorică şi a tradiţiilor sale (Octavian Paler).

„Cea mai oarbă rătăcire a sinelui este să uiţi cine eşti şi să cazi într-o stranie xenolatrie”(C-tin Noica).

„Principala nevoie la care răspunde cultura este identitatea individuală şi de grup. Suntem cine suntem prin limba pe care o vorbim, prin moştenirea istorică, prin valorile, tradiţiile şi obiceiuri pe care le împărtăşim, prin creaţia literară, artistică şi filozofică în care ne-am format”(Mircea Maliţa).

„Nimic nu pare a fi mai important pentru un individ sau pentru o etnie, decât să ia cunoştinţă de sine, cât mai exact şi pe acest temei să-şi asigure o integrare cât mai armonioasă în lume”(Al Zub).

„Acest mit al identităţii a rămas, în mod constant, prioritar faţă de oricare altă problemă culturală sau ideologică”(H.R. Patapievici).

„Viaţa umană constă în preocuparea  conştientă şi constantă a ceea ce va fi în viitor, căci a trăi înseamnă, întotdeauna, întotdeauna fără oprire, fără odihnă, a crea, a face, iar a face va însemna, întotdeauna, a realiza viitorul, în numele tradiţiei. Tradiţia nu reprezintă, nicidecum, rădăcini care te înlănţuie, ci aripi cu care să zbori, cât mai departe cu putinţă, păstrând pe toată durata zborului, conştiinţa cuibului”(Ortega y Gasset).

„Tradiţia este forma spirituală sublimă de continuitate a însăşi esenţei culturale a popoarelor, capacitatea valorilor de a se transporta de la o generaţie la alta, peste timp şi epoci”(L. Blaga)

„Tradiţia este păstrarea în spirit a ceea ce a fost bun în trecut” (C-tin Noica).

„Tradiţia fără modernitate este o fundătură, iar modernitatea fără tradiţie, o iremediabilă şi totală nebunie”(contele de Saintsbury).

Perspectivele pluridisciplinare şi interdisciplinară în cercetarea ştiinţifică a subiectului.

Geo-Istorică: „Geografia şi Istoria sunt cei doi magiştri ai popoarelor lumii” (Otto von Bismark)

Istorică : „În istoria civilizaţiei, ca şi în cea a individului, copilăria e hotărâtoare”.(Jacques le Goff)

Geografică : „Fiecare civilizaţie este o adaptare aproximativă la un mediu diferit, având o ideologie adecvată. Diversitatea rezultă dintr-o sumedenie de descoperiri minore sau invenţii pur locale, determinate de particularităţile geografice, climaterice şi botanice”(Verde Gordon Childe)

„Elementul spaţial, deci geografic, este crucial. Oamenii trăiesc în anumite locuri, în care ei învaţă cine sunt şi ce sunt, şi de asemenea, graţie acestor localizări, ei învaţă cum să gândească şi cum să se comporte. Locul natal, formativ, îşi pune amprenta pe modul nostru de manifestare în societate, în lume” (Ion Nicolae).

Antropologică:”Orice cultură naţională este echivalentul elipsei în raport cu cercul european. Cu fiecare cultură naţională, s-a ivit putinţa transformării monoculturalităţii europene într-un fenomen de bino-culturalitate. Europa, una şi aceeaşi, este de fiecare dată, prin miracolul fiecărei culturi naţionale, diferită de ea însăşi, întrunind condiţia binoculară, de a se zări pe sine însăşi şi întreg spectacolul lumii”(Ilie Bădescu).

Etnologică: „A face inteligibil un fenomen înseamnă a-l raporta la totalitatea socială şi culturală în care se înscrie şi totodată, a-l studia în multiplicitatea dimensiunilor sale”(Laplantine).

Lingvistică:”Limba este tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copii de la părinţi, depozitarul sacru lăsat de generaţiile trecute şi care trebuie să fie păstrat cu sfinţenie de generaţiile care-l primesc”(Vasile Alecsandri).

„Limba este cartea de nobleţe, testimoniul de naţionalitate al unui neam, semnul caracteristic prin care membri aceleiaşi familii se recunosc în marea diversitate a popoarelor lumii, lanţul tainic care leagă împreună şi-i face să fie fraţi, altarul în jurul căruia toţi se adună cu inimi iubitoare şi cu simţământ de devotament, unii către alţii”(Augustin Deac).

Folclorică: „Aproape tot ce a dat mai bun geniul românesc, până în prezent, l-a dat la nivelul creaţiei folclorice”(Mircea Eliade).

Filozofică: „Când rădăcinile sunt în confuzie, nimic nu poate fi bine condus” (Lao Tzâ).

Etiologică: „Fericit, cel care a putut pătrunde cauzele ascunse ale lucrurilor”(Virgiliu).

„Adevărata cunoaştere este prin cauze”(Fr. Bacon). Dialectică : „Pentru cercetător, nu e important să ştie cum sunt lucrurile, ci cum au devenit ceea ce sunt”(Franz Boas).

Religioasă: „Viaţa creştină înseamnă siguranţa valorilor sufleteşti şi a permanenţei acestor valori, optimism. Încredere, drum drept, rodnicie”(Mircea Eliade).

Mitologică: „Îţi poţi trăi viaţa doar în două moduri : să crezi că nu există magie sau să crezi că totul e magie”(Einstein).

„Civilizaţia noastră trăieşte în senzaţional, precum a grecilor, în mitologie” (Malraux). Artistică : „Un popor aşa de evident orientat spre pitoresc, e departe de orice primejdie de a crea după clişee.... Poporul românesc e fără îndoială îndrumat dintru adâncul său spre pitoresc. El pune, totuşi, în această patimă a lui o măsură, un ritm şi un duh atât de degajat, cum nici unul dintre toate neamurile înconjurătoare” (Lucian Blaga).

Interdisciplinară: „Timpului nostru i-a fost ursit a demonstra, până la ultima evidenţă, acea solidaritate ştiinţifică universală. Istoricul şi naturalistul, economistul şi matematicianul, lingvistul şi filozoful, nici o specialitate nu se poate baricada în propria sa sferă, fără a fi silită să ia mereu câte ceva de la toate celelalte şi să dea mereu câte ceva, la rândul său, lumină pentru lumină” (B. P. Haşdeu).

Corneliu BUCUR